Capturile de calcan din Marea Neagră au fost falsificate! Ce impact are acest lucru asupra evidenței resurselor marine?

Doi inspectori ai Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), din Constanța, au fost trimiși în judecată de procurorii DNA, fiind acuzați că ar fi primit mită sub formă de pește pentru a falsifica documentele în care erau înregistrate capturile din Marea Neagră. Potrivit anchetatorilor, cantitățile reale de calcan ar fi fost diminuate în acte, iar diferența putea ajunge să fie comercializată în afara circuitului legal.

Cazul readuce în atenție o problemă semnalată anterior și într-o anchetă jurnalistică: presupuse acte de corupție chiar în instituția care ar trebui să verifice respectarea regulilor de pescuit și să controleze cantitățile de pește capturate.

Calcanul este o specie valoroasă, pentru care există reguli și limite de captură. În aceste condiții, raportarea incorectă a cantităților pescuite poate afecta atât evidența resurselor marine, cât și controlul asupra comercializării peștelui.

Capturile de calcan din Marea Neagră au fost falsificate

Ambarcațiunile și pescadoarele care ies în larg pentru pescuitul calcanului trebuie să aibă la bord un dispozitiv GPS, primit odată cu autorizația de pescuit. Acesta permite urmărirea traseului pe mare. La întoarcerea în port, inspectorii ANPA verifică și cântăresc peștele, apoi completează declarația de captură, document pe baza căruia sunt centralizate cantitățile pescuite.

Potrivit rechizitoriului DNA, în cazul celor doi inspectori trimiși în judecată, datele consemnate în documentele oficiale nu ar fi reflectat întotdeauna cantitățile reale. Anchetatorii susțin că, în schimbul unor bucăți de calcan, capturile ar fi fost trecute în registre la valori mult mai mici decât cele constatate în realitate.

Un exemplu menționat de procurori vizează ziua de 12 aprilie 2024. Atunci, unul dintre inspectori, Tudorel Toderașcu, ar fi primit mită un calcan pentru a înregistra o captură de 220 de kilograme, deși la bordul ambarcațiunii se aflau, în realitate, 800 de kilograme de pește.

Două zile mai târziu, în timpul unui alt control, cei doi inspectori ar fi primit 13 calcani. Potrivit procurorilor, 11 dintre aceștia erau destinați altor inspectori.

Persoanele trimise în judecată sunt Tudorel Toderașcu, consilier superior în cadrul ANPA, și Cristian Berceanu, consilier asistent în aceeași instituție din Constanța. Cei doi sunt acuzați de luare de mită și fals intelectual. Acuzațiile urmează să fie analizate de instanță, iar trimiterea în judecată nu înseamnă stabilirea vinovăției.

Citește și: Un pește rar, originar din Pacific, a ajuns în Marea Neagră. Ce l-a ajutat să se adapteze apelor de pe litoralul românesc

Conducerea ANPA, între explicații și reacții

În discuția cu directorul Gabriel Popescu, aflat la conducerea instituției din Constanța, reporterii au amintit că semnalaseră încă din februarie posibile nereguli privind activitatea unor inspectori.

Într-o discuție anterioară, președintele ANPA, Dragoș Simion, susținuse că alocarea cotelor se face corect și este supravegheată de el. Ulterior, întrebat despre dosar, acesta a invocat prezumția de nevinovăție și a precizat că nu cunoștea amănuntele anchetei.

„Toată alocarea se face în modul cel mai corect, e supravegheată de mine. Nu puteam să spun absolut nimic, pentru că nu ştiam despre ce este vorba… Ştiind despre situaţia respectivă, ştiind că e vorba de o anchetă, am oferit prezumţia de nevinovăţie… Nu ştiam amănunte din dosar…”, a declarat Dragoș Simion, ANPA.

Și ministrul Mediului, Natalia Intotero, a comentat cazul, susținând că angajații care încalcă legea trebuie sancționați.

„Mie nu mi s-a adus încă la cunoștință de acest caz. Inspectorii care nu respectă legea trebuie să fie pedepsiți și felicit instituțiile abilitate cu rol de control care depistează astfel de nereguli. Astfel de oameni nu au ce să caute să ocupe astfel de funcții”, a declarat Natalia Intotero, ministrul Mediului.

La rândul său, fostul președinte ANPA, Sorin Mănăilă, a minimalizat dimensiunea faptelor, raportându-se la valoarea mitei.

„Nu cred că un peşte înseamnă marea corupţie sau marea şpagă. Au tratat-o superficial, aici e problema, din punctul meu de vedere. Că nu au fost valori, nu vorbim de valori”, a declarat Sorin Mănăilă, fost președinte ANPA.

Citește și: Cel mai ambițios proiect de până acum: după stridii, cercetătorii vor să crească și creveți în Marea Neagră

Capturile nedeclarate pot ajunge pe piața neagră

Miza acestor presupuse falsificări este importantă și din punct de vedere financiar. Calcanul este unul dintre peștii cu valoare comercială ridicată din Marea Neagră. Kilogramul pleacă de la pescari cu cel puțin 50 de lei, iar în restaurante o porție poate ajunge la 100 de lei.

Reprezentanții pescarilor susțin că diferențele dintre capturile reale și cele declarate ar permite comercializarea ilegală a unor cantități importante de pește.

„Un exemplu, au prins 2 tone de calcan, au declarat 100 de kg şi diferenţa s-a comercializat la negru”, a declarat Laurențiu Mirea, președinte Federaţia Organizaţiilor de Pescari de la Marea Neagră.

Problemele din sector nu se limitează însă la presupusele nereguli privind raportarea capturilor. În timp ce România importă o mare parte din peștele consumat, pescarii locali reclamă dificultăți în valorificarea propriilor capturi.

În anii 1970-1980, România producea aproximativ 300.000 de tone de pește pentru consumul intern și avea în jur de 50.000 de pescari profesioniști. În prezent, potrivit datelor oficiale, aproximativ 80% din consumul de pește este acoperit din importuri, în principal din țări precum Italia, Spania și Grecia.

Un pescar descrie situația producătorilor locali și spune că lipsa unor posibilități de valorificare a capturilor îi obligă uneori să arunce peștele înapoi în mare.

„Pescuitul rămâne în van, aruncăm peşte în mare nici nu vă imaginaţi cât peşte se aruncă în mare, pentru că nu avem la cine să îl vindem. Ce concluzie să mai tragem? Statul român nu ne ajută cu absolut nimic”, a declarat Marin Costandache, pescar.