Câinii polițiști din România învață să găsească telefoane mobile și medii de stocare a datelor. Foto: Facebook Centrul Chinologic "Dr. Aurel Greblea" Sibiu Câinii de serviciu ai Poliției Române sunt antrenați să îndeplinească misiuni tot mai diverse. Pe lângă detectarea drogurilor și a explozibililor, aceștia pot fi specializați și în descoperirea telefoanelor mobile și a mediilor de stocare a datelor. Pregătirea începe încă din primele zile de viață, la Centrul Chinologic „Dr. Aurel Greblea” din Sibiu, iar costurile ajung la peste 19.400 de lei pentru un singur câine, în funcție de specializarea aleasă. Instituția din Sibiu este singurul centru de acest fel din România și se ocupă atât de creșterea și selecția câinilor, cât și de formarea echipelor canine care ajung ulterior în unitățile de poliție din țară. Directorul centrului, comisarul-șef Cosmin Adrian Iana, a explicat cum sunt selectați câinii, ce presupune antrenamentul lor și ce se întâmplă atunci când ajung la finalul carierei. Cum sunt selectați câinii care ajung în Poliția Română La Centrul Chinologic din Sibiu sunt crescute și folosite două rase principale: ciobănescul german și ciobănescul belgian malinois. Selecția începe cu verificarea stării de sănătate, fiind aleși cățeii sănătoși, fără defecte de conformație. Ulterior, aceștia trec prin teste care urmăresc dacă au aptitudinile necesare pentru activitatea de serviciu. Sunt evaluate sociabilitatea față de oameni și alte animale, reacțiile în medii diferite, inclusiv în spații slab iluminate, capacitatea de a depăși obstacolele, toleranța la zgomote puternice și motivația de a lucra. Aceste calități sunt importante pentru că un câine polițist trebuie să poată acționa în situații variate, uneori dificile sau imprevizibile. Pregătirea începe din prima zi de viață Câinii de serviciu ai Poliției Române sunt antrenați să îndeplinească misiuni tot mai diverse. Foto: Facebook Centrul Chinologic „Dr. Aurel Greblea” Sibiu Formarea unui câine de serviciu este un proces de durată, care începe încă din maternitate. În primele zile, puii sunt obișnuiți treptat cu interacțiunea umană și cu diferite medii. De la vârsta de opt săptămâni, după înțărcare, începe etapa de predresaj. În această perioadă, cățelul se adaptează la noul său conductor, adică polițistul cu care va lucra, și învață să coopereze cu acesta. Totodată, se dezvoltă fizic și mental și este expus la stimuli noi, pentru a se obișnui cu situațiile pe care le-ar putea întâlni ulterior. Urmează cursul de specializare, organizat la Sibiu, care durează 16 săptămâni. În funcție de aptitudinile câinelui și de nevoile operative din teritoriu, acesta poate fi pregătit pentru patrulare și intervenție, urmărirea urmelor olfactive umane, detectarea drogurilor, explozibililor sau produselor din tutun, identificarea persoanelor ascunse, misiuni de asalt, căutare și salvare ori biodetecție. Antrenamentele sunt adaptate fiecărei specializări. Unii câini învață să identifice substanțe sau mirosuri specifice, alții sunt pregătiți să găsească persoane dispărute, oameni ascunși în autovehicule ori resturi umane îngropate. După finalizarea cursului, echipa formată din câine și conductor se întoarce la unitatea de proveniență și începe să participe la misiuni operative. Citește și: Polițistul care a amânat pensionarea pentru patrupedul său. Povestea lui Alin Pascu și a câinelui Hod, specializat în biodetecție Care este cea mai dificilă specializare Câinii polițiști sunt folosiți într-o gamă largă de intervenții, iar fiecare specializare vine cu propriile dificultăți. Potrivit directorului centrului, este greu de stabilit care dintre acestea este cea mai solicitantă. Detectarea explozibililor este însă un exemplu de activitate în care precizia este esențială. Câinele trebuie să recunoască mirosul căutat și să rămână concentrat asupra sursei, fără să fie distras de alți stimuli. Într-o asemenea misiune, orice eroare poate avea consecințe grave. O specializare mai nouă este detectarea echipamentelor de comunicații mobile și a mediilor de stocare a datelor, o capacitate care extinde tipurile de misiuni în care pot fi folosite echipele canine. Câți câini sunt pregătiți și cât costă dresajul La Centrul Chinologic din Sibiu sunt crescute și folosite două rase principale: ciobănescul german și ciobănescul belgian malinois. Foto: Facebook Centrul Chinologic „Dr. Aurel Greblea” Sibiu Centrul Chinologic din Sibiu are aproximativ 210 câini, la care se adaugă încă aproximativ 100 aflați în grija cursanților. În fiecare an sunt organizate două serii de pregătire, cu aproximativ 100 de cursanți în fiecare serie. Selecția acestora ține cont de solicitările unităților de poliție din județe, de specializarea necesară și de aptitudinile câinilor. Costurile diferă în funcție de categoria de serviciu. Pentru un câine pregătit pentru patrulare și intervenție, suma totală ajunge la aproximativ 17.600 de lei. În cazul specializărilor complexe, precum detectarea drogurilor sau a explozibililor, costul depășește 19.400 de lei pentru fiecare exemplar. Bugetul include creșterea puilor în maternitate, estimată la aproximativ 3.440 de lei pentru fiecare cățel, hrana adaptată etapelor de dezvoltare, asistența medical-veterinară, vaccinările și orele de dresaj. Hrana costă între 17 și 20 de lei pe kilogram, iar pregătirea poate presupune între 140 și 290 de ore de antrenament. De ce nu pot fi pregătiți mult mai mulți câini Centrul are capacitatea de a crește numărul exemplarelor pregătite, însă o extindere ar necesita investiții suplimentare atât în personal, cât și în infrastructură. Dresajul presupune o relație directă între conductor și câine, iar creșterea numărului de exemplare trebuie însoțită de suplimentarea instructorilor. „Un număr prea mare de câini pe serie scade calitatea antrenamentului”, spune directorul. Sunt necesare și resurse suplimentare pentru personalul medical-veterinar și pentru îngrijirea câinilor din maternitate. La acestea se adaugă nevoia de padocuri, infrastructură pentru apă și canalizare, gaze naturale pentru încălzirea maternității în sezonul rece și autospeciale pentru transportul animalelor. În prezent, capacitatea de producție este de aproximativ 200 de câini pe an, nivel considerat suficient pentru necesarul operativ. Pentru îmbunătățirea condițiilor de cazare și a infrastructurii sunt derulate proiecte de investiții, inclusiv prin fonduri europene. Printre acestea se numără modernizarea și creșterea eficienței energetice a Pavilionului Școală, proiect estimat la aproximativ 22,5 milioane de lei prin Programul Regiunea Centru 2021–2027, precum și realizarea unei centrale fotovoltaice, în valoare de aproximativ 335.000 de lei, prin Fondul pentru Modernizare. De asemenea, sunt în lucru reparații la remize și amenajarea aleilor dintre acestea. Citește și: Câinii polițiști care detectează substanțe interzise ar putea fi mai puțin siguri decât se credea Ce se întâmplă cu un câine polițist când se retrage Câinii care nu mai pot participa la misiuni, din cauza vârstei sau a pierderii aptitudinilor necesare, pot ajunge în familii care să le ofere îngrijire pentru tot restul vieții. Procedura este reglementată de Legea nr. 217/2019. Animalele sunt cedate gratuit, cu prioritate, instructorilor sau conductorilor care au lucrat cu ele. Dacă aceștia nu doresc să le adopte, câinii pot fi preluați de alte persoane fizice interesate. În situația în care nu se găsește un adoptator, unitatea de proveniență trebuie să le asigure în continuare hrană, cazare și îngrijire până la sfârșitul vieții. Persoanele care vor să adopte un astfel de câine trebuie să se adreseze unității în evidența căreia se află animalul. Anunțurile privind disponibilitatea câinilor pentru adopție sunt publicate, de regulă, prin intermediul presei. Cum s-a schimbat dresajul câinilor de serviciu După finalizarea cursului, echipa formată din câine și conductor se întoarce la unitatea de proveniență și începe să participe la misiuni operative. Foto: Facebook Centrul Chinologic „Dr. Aurel Greblea” Sibiu Un pas important pentru activitatea centrului a fost adoptarea Ordinului MAI nr. 172/2025, care reglementează câinii de serviciu și folosirea acestora în misiunile aflate în competența Ministerului Afacerilor Interne. Potrivit directorului, noul cadru permite actualizarea și standardizarea procedurilor de selecție, pregătire și evaluare a câinilor, precum și adaptarea cursurilor pentru conductori la cerințele din teren. În acest context au fost elaborate noi metodologii, cu implicarea Catedrei de Dresaj și Pregătire Tactică și a Biroului Misiuni. Instructorii centrului își actualizează, de asemenea, cunoștințele prin participarea la cursuri organizate de agenția europeană Frontex și la programe de specializare în biodetecție, inclusiv la un centru canin din Austria. De patru ani la conducerea Centrului Chinologic din Sibiu Comisarul-șef Cosmin Adrian Iana conduce centrul de patru ani. El descrie această funcție drept o provocare profesională, deoarece activitatea combină componenta operativă specifică Poliției Române cu cea didactică, axată pe formarea echipelor canine. Programul de lucru nu se limitează întotdeauna la cele opt ore prevăzute, întrucât pot apărea situații urgente care necesită intervenția conducerii. Directorul spune că îmbină activitatea administrativă cu prezența în teren, alături de colegi, pentru a putea lua decizii în cunoștință de cauză. Cariera sa în Poliție a început în cadrul structurilor de poliție rutieră din județul Vâlcea, de unde provine. Ulterior, a ajuns să conducă Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea. Când a avut de ales între trei posturi, două în București și unul la conducerea Centrului Chinologic din Sibiu, l-a ales pe cel din urmă. A ocupat inițial funcția prin împuternicire, apoi a câștigat concursul. La sosirea sa, centrul avea nevoie de îmbunătățiri, iar o parte din activitatea acestuia s-a concentrat pe modernizarea condițiilor, alături de echipă. Deși spune că s-a îndrăgostit de Sibiu, directorul își dorește ca, la un moment dat, să se întoarcă la Râmnicu Vâlcea, pentru a petrece mai mult timp cu familia. Pasiunea pentru câini nu se limitează la activitatea profesională. Cosmin Adrian Iana are doi câini acasă, pe care îi consideră membri ai familiei și pe care îi descrie drept unii dintre cei mai răsfățați ai casei.