Câinii din adăpostul privat din Suraia au fost mutați. foto pexels.com Câinii din adăpostul privat din Suraia au fost mutați. Toate cele aproximativ 205 animale găzduite în adăpostul privat au fost relocate sau date spre adopție, după ce autoritățile au suspendat activitatea unității în urma apariției unor imagini șocante în mediul online. Filmările au declanșat o anchetă penală și controale sanitar-veterinare, iar cazul a readus în prim-plan probleme sistemice privind gestionarea câinilor fără stăpân în România. Imagini cu caracter ilustrativ. Câinii din poze NU sunt cei salvați din adăpost! Verificările au fost efectuate de reprezentanți ai ANSVSA și ai DSVSA Vrancea, instituții care au dispus suspendarea imediată a activității, sancțiuni contravenționale și restricții privind intervențiile asupra animalelor. Adăpostul din Suraia, amendat și pus sub supraveghere La momentul controlului, autoritățile au identificat aproximativ 205 câini. Conform legislației românești privind gestionarea câinilor fără stăpân (OUG 155/2001 și Legea 258/2013), animalele pot fi adoptate doar după sterilizare, cu excepția celor care nu sunt clinic apte pentru intervenții chirurgicale. Directorul DSVSA Vrancea, Mihai Cristinel, a explicat că instituția a cerut clarificări la nivel național și a aplicat sancțiuni ferme. „Am solicitat la ANSVSA, zilele trecute, o derogare să ni se permită să încredinţăm spre adopţie animalele toate nesterilizate şi ni s-a răspuns că nu există derogare de la acest cadru legal. (…) Aceşti câini pot părăsi adăpostul, fiind încredinţaţi spre adopţie după ce sunt sterilizaţi. Excepţia este faptul că acei câini care nu au o stare clinică optimă pot fi adoptaţi fără a fi sterilizaţi. (…) DSVSA Vrancea a suspendat imediat activitatea după ce am vizualizat imaginile difuzate în mediul online, am aplicat trei sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 39.000 de lei, am interzis eutanasierea câinilor în acel adăpost, am sesizat Colegiul Medicilor Veterinari Vrancea vizavi de manoperele medicale pe care le desfăşura medicul respectiv. Aşteptăm răspunsul, pentru că vom dispune şi alte măsuri în funcţie de acest răspuns. Colegiul Medicilor Veterinari este singurul care poate retrage dreptul de liberă practică, în funcţie de aspectele constatate. DSVSA aplică cadrul legal în limitele competenţelor pe care le avem, nu există excepţii pentru niciun agent economic şi rog populaţia să aibă încredere în autorităţile statului”. Potrivit normelor sanitare veterinare publicate de ANSVSA, sterilizarea, microciparea și monitorizarea stării de sănătate sunt obligatorii pentru câinii gestionați de operatori autorizați. Cazul a readus în prim-plan probleme sistemice privind gestionarea câinilor fără stăpân în România. foto: pexels.com ONG-urile acuză lipsa de reacție a autorităților Organizațiile pentru protecția animalelor susțin că situația din Suraia nu este una recentă. Acestea afirmă că autoritățile ar fi fost informate încă din anii precedenți. Medicul veterinar Emma Stratulat, președinta unei asociații din Iași, a declarat: „Despre grozăviile care se întâmplă în general, la nivelul ţării, ştim de foarte mult timp, din 2020 au existat semnale. De aici de la Suraia, am aflat în jur de 2023-2024 că se întâmplă anumite lucruri. Noi am început să notificăm autorităţile, am trimis nenumărate adrese, dar de fiecare dată primeam răspunsul că este legal, că este în regulă, că nu este nicio problemă. Şi atunci am hotărât că trebuie să arătăm ceea ce se întâmplă, de fapt şi de drept, în spatele acestor garduri de metal şi am început să luăm măsuri pe cont propriu, cum ar veni. Şi acum câteva zile am reuşit să aducem în spaţiul public tot ceea ce se întâmpla de fapt”. Aceasta atrage atenția că soluțiile bazate pe sterilizare și prevenție sunt mai eficiente decât eutanasia în reducerea populației de câini fără stăpân. Aceste metode sunt promovate inclusiv de Colegiul Medicilor Veterinari și organizații de profil din România. „Nu este un caz singular, asta este durerea cea mai mare: nu se întâmplă doar la Suraia, ci în multe alte adăposturi private şi uneori chiar şi publice. Este un cumul de factori, dar, în principal, este faptul că se susţine eutanasia în locul sterilizărilor în masă. Avem miliarde de euro cheltuite de statul român pe eutanasie şi totuşi încă avem o mare problemă pe străzile din România. Atunci clar că este o abordare greşiţă. Noi ne dorim să fie transformată abordarea în sterilizări în masă, microcipare şi, în plus, în responsabilizarea oamenilor. Pentru că din această cauză suntem acolo unde suntem în acest moment”. Voluntarii descriu stări grave de sănătate La momentul controlului, autoritățile au identificat aproximativ 205 câini. foto: pexels.com După suspendarea activității adăpostului, ONG-urile și clinicile veterinare au intervenit pentru salvarea animalelor. Potrivit voluntarilor, mulți câini prezentau semne severe de boală și malnutriție. Marius Chircă, fondatorul Kola Kariola și Papi Land, implicat și el în acțiunile de salvare, a declarat: „Sub blăniţa căţeilor am găsit nenorocire şi primesc în timp real imagini din clinică, unde se lucrează la foc continuu. Sunt câini cu gâtul secţionat, toţi au pneumonie. Clinica la care se află beneficiază de aparatură de ultimă generaţie. Sunt parametri de hematologie şi biochimie pe care aparatele nu le pot citi. Asta demonstrează o anemie câ se poate de severă. Nu ştiu cine îşi asumă în momentul de faţă riscurile pentru sterilizare. (…) Acest loc nu permite condiţii pentru ca fiecare câine să fie verificat din punct de vedere veterinar aşa cum trebuie. Sterilizarea este o intervenţie chirurgicală sub anestezie şi orice sterilizare se face cu analize înainte. Aici nu se pot face”. Contracte de sute de mii de lei din bani publici Investigația scoate în evidență și dimensiunea financiară a activității adăpostului. Mai multe primării din județul Vrancea și din alte zone ale țării au atribuit contracte pentru capturarea și gestionarea câinilor fără stăpân. Valorile contractelor depășesc, cumulat, câteva milioane de lei. Spre exemplu: Vânători – 840.000 lei Broșteni – 300.000 lei Măicănești – 295.875 lei Vidra – 250.000 lei Cotești – 250.000 lei Primarul din Suraia a confirmat existența unui contract anual de 40.000 lei, dar susține că serviciile au fost utilizate limitat: „Este un contract de concesiune cu delegare de serviciu pentru capturarea câinilor pe raza comunei Suraia, făcut pe cinci ani. Noi am avut doar o factură pe anul 2023 pentru capturarea a 18-19 câini, dintre care doi au fost adoptaţi. Factura a fost plătită. Contractul era de 40.000 de lei pe an, aşa este prevăzut. (…) Contractul pe care îl aveam cu adăpostul este în derulare, dar un contract se poate rezilia de comun acord şi probabil situaţia actuală va permite să îl reziliem”. Dosar penal pentru cruzime față de animale și abuz Organizațiile pentru protecția animalelor susțin că situația din Suraia nu este una recentă. foto: pexels.com Inspectorii și polițiștii au deschis un dosar penal pentru infracțiuni grave, inclusiv schingiuirea și uciderea animalelor fără drept. Potrivit IPJ Vrancea și Parchetului de pe lângă Focșani: „La data de 13 februarie, poliţiştii IPJ Vrancea, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Focşani, au pus în aplicare şase mandate de percheziţie domiciliară (…) În urma probatoriului administrat, în seara de 13 februarie, Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani a dispus faţă de trei inculpaţi, persoane fizice, măsura preventivă a controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile”. Câinii din adăpostul privat din Suraia au fost mutați Toți câinii au fost între timp mutați din adăpost, conform autorităților: „IPJ Vrancea informează că toţi câinii aflaţi în adăpostul din localitatea Suraia au fost relocaţi şi adoptaţi, cu sprijinul asociaţiilor de protecţie a animalelor, organizaţiilor neguvernamentale şi al persoanelor implicate”. Un caz care ridică întrebări despre sistem Cazul Suraia evidențiază vulnerabilități majore în sistemul românesc de gestionare a câinilor fără stăpân: controlul contractelor publice, respectarea normelor veterinare și eficiența măsurilor de prevenție. Specialiștii din domeniul veterinar subliniază că soluțiile eficiente, confirmate inclusiv de ghidurile ANSVSA și de organizațiile profesionale din România, includ sterilizarea în masă, identificarea prin microcip și responsabilizarea proprietarilor. Ancheta penală este în desfășurare, iar autoritățile urmează să stabilească cine se face vinovat pentru situația descoperită în adăpost. Citește și: Cel mai mare adăpost de animale fără stăpân din lume este în România. Ce se întâmplă la Tierhilfe Hoffnung din Smeura, județul Argeș