Polaire câinele lui Brâncuși. Constantin Brâncuși este cunoscut în întreaga lume pentru sculpturile sale. Puțini știu însă că artistul român avea un companion cu totul special, care l-a însoțit aproape peste tot și a devenit, la rândul său, o mică vedetă a Parisului interbelic. Brâncuși iubea natura, liniștea și animalele. În atelierul său din Paris, acestea și-au găsit întotdeauna locul. Cel mai cunoscut dintre companionii săi a fost Polaire, un superb câine din rasa Samoyed, cu blană albă și deasă. Cei doi erau aproape nedespărțiți. Artistul mergea împreună cu Polaire la cafenele, restaurante, cinematografe și chiar la teatru. În scurt timp, câinele a devenit la fel de cunoscut printre prietenii lui Brâncuși precum stăpânul său. Cine era Polaire Polaire a intrat în viața lui Brâncuși la începutul anilor 1920, în perioada în care sculptorul trăia și lucra la Paris. Samoyedul, rasă originară din Siberia, este cunoscut pentru blana albă spectaculoasă, temperamentul prietenos și energia sa. Aspectul elegant al câinelui atrăgea imediat atenția. Nu este de mirare că Polaire devenea adesea subiect de conversație printre artiști, colecționari și prietenii sculptorului. Istoricul de artă John Golding nota că patrupedul devenise, în felul său, „o celebritate a frumuseții pariziene”, iar cei care îi scriau lui Brâncuși întrebau adesea și despre câine. Polaire câinele lui Brâncuși. O apariție obișnuită în viața culturală a Parisului Brâncuși nu își lăsa câinele acasă. Polaire îl însoțea în multe dintre locurile frecventate de artist. Există numeroase relatări despre aparițiile lor împreună în cafenelele și saloanele artistice ale Parisului. Se spune chiar că patrupedul avea propria lojă la teatru, semn că devenise o prezență bine cunoscută. Într-o epocă în care animalele de companie nu erau văzute la fel ca astăzi, gesturile lui Brâncuși spuneau multe despre respectul și afecțiunea pe care le purta animalelor. Polaire a fost fotografiat și pictat Faima câinelui nu s-a limitat la cercul apropiaților. Polaire apare în mai multe fotografii de epocă alături de Brâncuși. În plus, artistul american Edward Steichen, unul dintre cei mai importanți fotografi ai secolului XX și apropiat al sculptorului, l-a imortalizat în imagini devenite celebre. Există și portrete în care câinele apare ca personaj principal, lucru rar pentru un animal de companie în acea perioadă. Astăzi, aceste fotografii oferă o imagine diferită asupra personalității lui Brâncuși, mult mai caldă și mai apropiată de natură decât cea pe care o sugerează uneori portretele oficiale. Un artist care iubea animalele Polaire nu a fost singurul animal apropiat de Brâncuși. Cei care l-au cunoscut povesteau că sculptorul avea o afecțiune sinceră pentru animale și considera că acestea meritau același respect ca oamenii. Există mărturii potrivit cărora, în timpul vizitelor sale în România, Brâncuși nu accepta ca un câine să fie ținut permanent afară. În casa prietenilor săi, un cățel pe nume Pufi a ajuns să fie răsfățat de sculptor și primit în interior, lucru mai puțin obișnuit în acea perioadă. Pentru Brâncuși, animalele făceau parte firesc din viața de zi cu zi. O despărțire care l-a afectat profund În 1925, Polaire a murit după ce a fost lovit de o mașină. Pierderea l-a afectat profund pe Brâncuși. Artistul și-a înmormântat companionul într-un cimitir destinat animalelor de companie, un gest care arată cât de important era pentru el. Biografii povestesc că sculptorul a suferit mult după dispariția câinelui. Totuși, fidel felului său de a privi viața, Brâncuși a mărturisit că durerea îl va determina să se refugieze și mai mult în muncă. Se spune că Polaire i-a influențat și creația După moartea câinelui, reprezentările inspirate din lumea animalelor au devenit tot mai prezente în opera lui Brâncuși. Nu există dovezi că Polaire ar fi inspirat direct o anumită sculptură. Cu toate acestea, numeroși istorici ai artei observă că interesul artistului pentru formele inspirate din natură și din lumea vie a rămas constant de-a lungul întregii sale cariere. Pentru Brâncuși, animalele nu reprezentau doar modele de studiu. Ele simbolizau puritatea, libertatea și legătura profundă dintre om și natură. Știai că? Samoyedul este una dintre cele mai vechi rase de câini din lume. A fost crescut de populațiile nomade din Siberia, unde ajuta la păstoritul renilor și la tractarea săniilor. În timpul nopții, câinii dormeau alături de oameni pentru a le ține de cald, motiv pentru care rasa este renumită și astăzi pentru apropierea față de familie și temperamentul său afectuos. Este Polaire câinele din celebra fotografie cu Brâncuși? Una dintre cele mai cunoscute imagini cu Brâncuși îl surprinde pe sculptor în timpul călătoriei spre New York, în 1926, alături de un Samoyed alb. Fotografia este asociată frecvent cu Polaire și este prezentată astfel în numeroase publicații și materiale dedicate artistului. Totuși, identificarea câinelui nu este confirmată în toate sursele istorice. Indiferent de acest detaliu, imaginea a devenit una dintre cele mai iubite fotografii ale lui Brâncuși și ilustrează perfect legătura specială pe care artistul o avea cu animalele. O prietenie care spune multe despre omul din spatele sculptorului Despre Constantin Brâncuși s-a scris enorm ca artist. Mai puțin se vorbește despre omul care își lua câinele la cafenea, îl trata ca pe un membru al familiei și i-a oferit un loc de odihnă după moarte. Povestea lui Polaire ne arată o altă față a marelui sculptor român: sensibilă, caldă și profund atașată de natură.