Bondarii pot „citi” un fel de codul Morse

Oamenii de știință, uimiți: bondarii pot „citi” un fel de codul Morse! Aceste insecte au reușit să „spargă codul timpului”, demonstrând abilități cognitive surprinzător de complexe pentru dimensiunea lor minusculă.

Într-un studiu fără precedent, cercetătorii au descoperit că bondarii pot diferenția între flash-uri scurte și lungi de lumină, similar recunoașterii codului Morse. Insectele au învățat ce semnal le aduce o recompensă dulce, ceea ce indică o capacitate de percepție a timpului mult mai sofisticată decât se credea.

Această abilitate ar putea proveni dintr-un proces neural fundamental, sugerând că și creierele mici pot avea mecanisme complexe de măsurare a timpului — relevante pentru evoluție, dar și pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.

Bondarii pot „citi” un fel de codul Morse

Cercetătorii de la Queen Mary University of London au studiat bondarul Bombus terrestris, descoperind că acesta poate alege locurile de hrănire în funcție de durata unui semnal vizual.

În codul Morse,

• semnalele scurte („puncte”) reprezintă litera „E”,
• cele lungi („liniuțe”) reprezintă litera „T”.

Până acum, doar oamenii și câteva vertebrate — precum porumbeii și macacii — erau cunoscuți pentru capacitatea de a distinge aceste diferențe de durată.

Cum au fost „antrenați” bondarii

Doctorandul Alex Davidson, împreună cu supervizoarea sa, dr. Elisabetta Versace, au creat un labirint special pentru a testa dacă bondarii pot asocia diferite durate ale luminii cu recompense.

Fiecare bondar a fost antrenat astfel:

• un cerc emitea un flash scurt („punct”),
• celălalt un flash lung („liniuță”),
• doar flash-ul corect ducea la o recompensă cu zahăr,
• flash-ul greșit era asociat cu o substanță amară.

Pentru a elimina orice influență a poziției, cercetătorii schimbau constant locul celor două surse de lumină în labirint. După ce bondarii au învățat regula, zahărul a fost eliminat, pentru a verifica dacă insectele aleg semnalul în funcție de durată și nu după miros sau poziție.

Bondarii aleg în funcție de timp, nu de locație

Majoritatea bondarilor au zburat direct către sursa luminoasă cu durata asociată anterior cu recompensa.

Acest lucru confirmă că:

• bondarii disting între flash-uri scurte și lungi,
• folosesc percepția timpului, nu indicii vizuali secundari.

Alex Davidson a declarat:

„Am vrut să aflăm dacă bondarii pot învăța diferența dintre aceste durate, iar rezultatele au fost incredibil de interesante.”

Cum percep bondarii timpul?

Bondarii nu întâlnesc semnale luminoase intermitente în natură, ceea ce face descoperirea și mai surprinzătoare, potrivit sciencedaily.com.

Potrivit lui Davidson:

• abilitatea de a percepe durata semnalelor ar putea fi o extensie a unor mecanisme evoluate pentru alte scopuri, precum
• monitorizarea mișcării,
• orientarea în spațiu,
• sau comunicarea.
• alternativ, această abilitate poate fi un proces de bază al sistemului nervos, integrat în funcțiile neuronale.

Cercetările viitoare vor clarifica această enigmă.

Cum măsoară animalele timpul?

Oamenii de știință cunosc doar sistemele de timp pe termen lung:

• ritmurile circadiene (zi-noapte)
• ritmurile sezoniere.

Acestea sunt prea lente pentru a explica percepția unor diferențe de fracțiuni de secundă. O teorie este că animalele au mai multe „ceasuri interne” care funcționează la scări de timp diferite.

Acum, că abilitatea a fost observată la insecte, cercetătorii pot testa mai profund modul în care funcționează aceste mecanisme într-un creier mai mic decât un milimetru cub.

Ce înseamnă această descoperire pentru inteligență și AI

Dr. Elisabetta Versace explică:

„Multe comportamente complexe — precum navigația și comunicarea — depind de abilitatea de procesare a timpului. Este important să analizăm specii diferite, inclusiv insecte, pentru a înțelege evoluția acestor capacități.”

Faptul că bondarii pot procesa durate cu un substrat neural atât de redus indică:

1. o eficiență cognitivă extraordinară,
2. posibilitatea ca rețelele neuronale artificiale să fie inspirate de aceste strategii biologice, pentru a deveni mai eficiente și mai scalabile.

Citește și: „Superalimentul” care ar putea salva albinele melifere, creat de cercetători