Azerbaidjanul trage un semnal de alarmă privind scăderea nivelului Mării Caspice. Scăderea rapidă a nivelului apei afectează porturile, transporturile de petrol și amenință să provoace daune catastrofale populațiilor de sturioni și foci, potrivit yahoo.com. Caspica, cel mai mare lac sărat din lume, deține rezerve semnificative de petrol offshore și este mărginită de cinci țări care sunt toți producători majori de petrol, gaze sau ambele: Azerbaidjan, Iran, Kazahstan, Rusia și Turkmenistan. Scăderea nivelului Mării Caspice Adjunctul ministrului azer al Ecologiei, Rauf Hajiyev, a declarat că nivelul mării scade de zeci de ani, însă cifrele arată că tendința se accelerează. Acesta a precizat că nivelul a scăzut cu 0,93 metri în ultimii cinci ani, cu 1,5 metri în ultimii zece ani și cu 2,5 metri în ultimele trei decenii, estimând rata actuală a declinului la 20–30 cm pe an. „Retragerea liniei de coastă schimbă condițiile naturale, perturbă activitatea economică și creează noi provocări pentru dezvoltarea durabilă”, a spus Hajiyev, care reprezintă Azerbaidjanul într-un grup de lucru comun cu Rusia, ce s-a reunit pentru prima dată în aprilie pentru a discuta problema. În ciuda relațiilor tensionate dintre cele două țări, potrivit protocolului semnat, grupul de lucru intenționează să aprobe în septembrie, online, un program comun de monitorizare și soluționare a situației. Scăderea nivelului Mării Caspice, vina schimbărilor climatice? Scăderea rapidă a nivelului apei afectează porturile, transporturile de petrol și amenință să provoace daune catastrofale populațiilor de sturioni și foci. sursa foto pexels Rusia leagă problema în principal de schimbările climatice, însă Azerbaidjanul acuză și construcția barajelor de pe fluviul Volga, care furnizează 80% din apa ce alimentează Marea Caspică. Hajiyev a subliniat că scăderea nivelului apei afectează deja viața populațiilor de coastă și activitatea porturilor. Aproximativ 4 milioane de oameni trăiesc pe coasta Azerbaidjanului și circa 15 milioane în întreaga regiune caspică. El a menționat că navele întâmpină dificultăți sporite la intrarea și manevrarea în portul Baku, capitala țării. Aceasta reduce capacitatea de transport al mărfurilor și majorează costurile logistice, a adăugat el. Transporturi de petrol reduse pe Marea Caspică Transportul de petrol și produse petroliere prin terminalul petrolier Dubendi, cel mai mare din apele azere ale Mării Caspice, a scăzut la 810.000 de tone în prima jumătate a anului 2025, de la 880.000 de tone în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit lui Eldar Salakhov, directorul Portului Maritim Internațional Baku. Acesta a legat declinul de scăderea nivelului apei, afirmând că este necesară realizarea unor ample lucrări de dragare pentru a asigura funcționarea stabilă și neîntreruptă a portului. În 2024, peste 250.000 de metri cubi de dragare au fost efectuați la terminalul petrolier Dubendi pentru a permite accesul navelor-tanc de mari dimensiuni fără restricții, a declarat el pentru Reuters. În aprilie, Șantierul Naval din Baku a finalizat construcția unei noi nave de dragare, „Engineer Soltan Kazimov”, care urmează să intre în serviciu în curând. Salakhov a spus că aceasta va putea adânci fundul mării până la 18 metri, pentru a ajuta la menținerea capacității portului. Amenințări pentru sturioni și foci Transportul de petrol și produse petroliere prin terminalul petrolier Dubendi, cel mai mare din apele azere ale Mării Caspice, a scăzut. sursa foto pexels.com Hajiyev, adjunctul ministrului, a declarat că retragerea apelor distruge zonele umede, lagunele și stufărișurile, amenințând supraviețuirea unor specii marine. Cea mai mare lovitură este dată sturionilor, apreciați pentru caviarul lor, care sunt deja în pericol de dispariție. Aceștia pierd până la 45% din habitatele de vară și toamnă și sunt izolați de locurile lor tradiționale de reproducere din râuri. Focile caspice sunt și ele amenințate de restrângerea suprafeței mării și de dispariția câmpurilor de gheață sezoniere din nord, unde se reproduc, a adăugat oficialul. „La o scădere de 5 metri a nivelului mării, focile pierd până la 81% din locurile de reproducere, iar la o scădere de 10 metri sunt aproape complet private de habitate adecvate”, a spus Hajiyev. Citește și: Marea Adriatică se schimbă odată cu apariția speciilor tropicale și invazive