Algele marine de pe litoralul românesc pot fi valorificate, dar noi le aruncăm

Algele marine de pe litoralul românesc pot fi valorificate, dar noi le aruncăm! Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL) cheltuiește anual resurse semnificative — materiale, echipamente și forță de muncă — pentru a curăța algele care se depun pe plajele Mării Negre.

În ciuda eforturilor, problema revine constant — curenții aduc dimineața noi cantități de alge exact acolo unde utilajele le-au ridicat seara pe cele vechi, fără soluții durabile. În acest sezon estival care a trecut, turiștii au semnalat iar că zona litoralului este afectată de acest fenomen.

Algele marine de pe litoralul românesc pot fi valorificate

Deputatul Bogdan Bola (Forța Dreptei) denunță irosirea acestor alge:

„România refuză să valorifice aceste alge ca resursă regenerabilă, deși Comisia Europeană a transmis, în 2023, o recomandare în acest sens. Da, multe țări le valorifică în industria farmaceutică și cosmetică, în agricultură (îngrășământ), ca hrană pentru animale și chiar în industria alimentară.”

Potrivit lui Bola, în urmă cu câțiva ani, când era la conducerea ABADL, a propus construirea unei hale pe sudul litoralului pentru colectarea și prelucrarea algelor.

„După prelucrare, algele puteau fi folosite în toate aceste industrii”, afirmă el.

Însă planul nu a primit sprijin real: „zace ignorat prin sertarele Ministerului Mediului”, spune deputatul.

De ce algele marine nu se valorifică în România

Ministerul Mediului justifică lipsa unui program de valorificare prin presupusa absență a unor studii suficiente privind impactul prelevării masive de alge asupra ecosistemului Mării Negre.

Bola respinge argumentele drept „explicații puerile” și amintește un studiu românesc din anii 1970 care demonstrase potențialul fertilizator al algelor.

Ce putem face din algele marine de la Marea Neagră

Algele marine pot fi mai mult decât o pacoste estivală: specialiștii le văd ca „aur verde” pentru România. Conform unor cercetări, speciile de alge brune de pe coasta Mării Negre au o compoziție biochimică care le-ar putea face utile în agricultură, cosmetice, dar și ca nutrienți naturali.

De asemenea, studiile din trecut arată că algele uscate pot asigura substanțe nutritive precum azot, fosfor și iod — în anii ’70, experimente agronomice au arătat creșteri de producție de până la 30% acolo unde s-au folosit alge ca îngrășământ natural.

Dificultăți reale pe plajă

Pe de altă parte, fenomenul este dificil de gestionat: la Costinești, de exemplu, echipele ABADL ridică zilnic mai multe camioane de alge, însă dimineața apare un “cordon” proaspăt adus de curenți.

Directorul științific al Institutului Național de Cercetare Marine „Grigore Antipa” susține că acesta este cel mai mare val al algelor din ultimii 10 ani, alimentat de temperaturile ridicate ale apei și de modificările curenților.

În replică, organizațiile de management ale stațiunilor Mamaia-Constanța declară că depunerile de alge „au scăzut în intensitate” și că apar „punctual, pe zone restrânse”.

Oportunitate ratată sau politică pro-ecologică?

Criticii argumentează că România ar putea transforma problema algelor într-o resursă valoroasă — dar că este nevoie de voință politică și investiții reale.

„Marea Neagră ne oferă în fiecare an, gratuit, mii de tone de alge pe care România le aruncă la gunoi”, spune Bogdan Bola.

Dacă ar exista un cadru legal și economic favorabil, o parte din aceste alge ar putea fi valorificată sustenabil. Și România ar putea să profite din plin de ceea ce unele state europene deja exploatează: aliment, îngrășământ, ingrediente cosmetice și farmaceutice.

Citește și: Stridii japoneze în Marea Neagră, un succes neaşteptat pentru acvacultura românească