Specialiștii au analizat-o și au ajuns la concluzia că nue ste vorba despre o piatră oarecare Un bărbat a ținut această piatră misterioasă în casă ani întregi, convins că ar putea ascunde aur. În realitate, valoarea ei avea să depășească cu mult orice pepită. În 2015, David Hole, un pasionat de metale prețioase, cutreiera Parcul Regional Maryborough, în apropiere de Melbourne, Australia. S-a dovedit că piatra misterioasă era mult mai valoroasă Cu detectorul de metale în mâini, a ascultat atent fiecare semnal, până când unul dintre ele i-a atras atenția în mod deosebit. În solul de lut gălbui, a descoperit o rocă neobișnuit de grea, cu o nuanță roșiatică și un aspect compact care nu semăna cu nimic din ce văzuse până atunci. Convins că norocul i-a surâs și că piatra ascundea aur, având în vedere că zona Maryborough se află în celebrul Goldfields, locul unde goana australiană după aur a atins apogeul în secolul al XIX-lea, Hole a dus imediat roca acasă. În solul de lut gălbui, a descoperit o rocă neobișnuit de grea, cu o nuanță roșiatică A încercat să-l taie cu fierăstrăul, să-l macine cu polizorul, să-l perforeze cu burghiul și, în cele din urmă, a apelat chiar la acid, convins că în interior s-ar putea afla o masă consistentă de aur pur. Nimic nu a funcționat. Piatră continuă să reziste indiferent de instrumentul folosit, iar nici măcar loviturile grele de baros nu reușeau să-i facă vreo spărtură. Mult mai târziu avea să afle de ce: obiectul nu era o pepită de aur, ci un meteorit rar. Specialiștii au analizat-o și au ajuns la concluzia că nue ste vorba despre o piatră oarecare „Avea un aspect ciudat, ca și cum ar fi fost sculptat, plin de gropițe pe suprafață”, a explicat geologul Dermot Henry pentru The Sydney Morning Herald în 2019. „Aceste forme se dezvoltă atunci când un meteorit intră în atmosferă, iar stratul exterior se topește și este modelat de fluxul intens al aerului”. Astfel, a ajuns cu ea la Muzeul din Melbourne, sperând să afle ce se ascunde în interior. Henry, cu o experiență de aproape patru decenii în analiza rocilor aduse de vizitatori, a mărturisit că, deși a examinase mii de mostre despre care oamenii credeau că sunt meteoriți, doar două se dovediseră autentice. Roca lui Hole era una dintre acestea. „Dacă ai ridica o piatră obișnuită de pe Pământ, nu te-ai aștepta să fie atât de grea”, a completat Bill Birch, geolog al aceluiași muzeu. Cercetătorii au publicat ulterior un studiu în care descriu meteoritul, estimat la o vârstă de aproximativ 4,6 miliarde de ani. L-au numit „Maryborough”, după localitatea de lângă locul descoperirii. Meteoritul din Maryborough este mult mai rar decât aurul, ceea ce îl face mult mai valoros pentru știință Cu o greutate de 17 kilograme, meteoritul s-a dovedit a fi o condrită comună de tip H5, lucru stabilit după ce o mică felie a fost tăiată cu un ferăstrău cu diamant. Secțiunea dezvăluită arăta un conținut ridicat de fier și structuri minuscule – condrule – picături cristalizate de minerale metalice, rămășițe ale proceselor timpurii din care s-a format Sistemul Solar. Citește și: Miezul Pământului: misterul compoziției sale începe să fie dezlegat „Meteoriții sunt o fereastră directă către spațiu”, a explicat Henry. „Ei păstrează în interiorul lor informații despre formarea, compoziția și evoluția Sistemului Solar. Unii dintre ei conțin chiar particule mai vechi decât Sistemul Solar însuși, iar alții includ molecule organice precum aminoacizii – precursorii vieții”. Meteoritul ar fi ajuns pe planeta noastră cu 100 până la 1.000 de ani în urmă Originea meteoritului Maryborough rămâne incertă, dar cercetătorii consideră că provine cel mai probabil din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter. Acolo, coliziunile dintre corpuri cerești pot arunca fragmente în orbite care, în cele din urmă, intersectează Pământul. „Acest meteorit special provine cel mai probabil din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter și a fost împins de acolo de unii asteroizi care s-au ciocnit între ei, iar într-o zi s-a izbit de Pământ”, a declarat geologul Henry pentru Channel 10 News. Analizele cu carbon indică faptul că meteoritul ar fi ajuns pe planeta noastră cu 100 până la 1.000 de ani în urmă, iar câteva evenimente luminoase observate pe cer între 1889 și 1951 ar putea corespunde impactului. Meteoritul Maryborough Raritatea sa îl face mult mai valoros decât aurul pe care l-a căutat inițial Hole. Este doar al 17-lea meteorit descoperit vreodată în statul Victoria și reprezintă a doua cea mai mare masă de condrită găsită acolo, după un specimen de 55 de kilograme identificat în 2003. „Dacă te uiți la tot lanțul de întâmplări care au dus la descoperirea lui, pare aproape un eveniment astronomic în sine”, a comentat Henry. Povestea meteoriților rătăciți care ajung abia după ani de zile în muzee nu este nouă. Un alt caz celebru, relatat în 2018 de ScienceAlert, descrie un meteorit care a servit timp de opt decenii drept opritor de ușă înainte ca adevărata sa natură să fie descoperită. Iar contextul devine și mai fascinant: doar recent oamenii de știință au reușit să lege în mod clar majoritatea meteoriților de corpurile lor părinte din spațiu. În 2024, trei studii noi au oferit informații detaliate despre originea a peste 90% dintre meteoriții cunoscuți, deschizând un nou capitol în înțelegerea acestor fragmente cosmice. Studiul privind meteoritul Maryborough a fost publicat în Proceedings of the Royal Society of Victoria. Foto: Birch et al., PRSV, 2019/ Museums Victoria