A fost descoperită prima fosilă de dinozaur colorat cu patru aripi! Cercetătorii încearcă să afle cum a ajuns să zboare

Prima fosilă de dinozaur descrisă drept „technicolor”, caracterizată prin prezența a patru aripi și urme clare de colorit al penajului, a determinat comunitatea științifică să-și reconsidere teoriile despre evoluția zborului.

Noile descoperiri sugerează însă că această tranziție nu a fost nici simplă, nici uniformă

Timp de secole, cercetătorii au încercat să înțeleagă cum au ajuns păsările să zboare, iar explicația dominantă a fost una liniară: de la dinozauri tereștri, la forme intermediare cu pene, până la păsările moderne capabile de zbor.

Conform cercetărilor recente, unele specii de dinozauri cu pene, precum Anchiornis huxleyi, ar fi putut dezvolta inițial capacitatea de a zbura, doar pentru a o pierde ulterior în cursul evoluției. Această ipoteză schimbă fundamental perspectiva asupra modului în care a apărut și s-a diversificat zborul.

Studiul care a stat la baza acestor concluzii a fost coordonat de Dr. Yosef Kiat, cercetător în cadrul Școlii de Zoologie și al Muzeului Steinhardt de Istorie Naturală de la Universitatea din Tel Aviv. Echipa sa subliniază caracterul excepțional al fosilei analizate, considerată una dintre cele mai bine conservate dovezi ale dinozaurilor cu pene descoperite până în prezent.

Dinozaurii s-au separat de alte reptile în urmă cu 240 de milioane de ani

Citește și: Dinozaurul care sfidează toate miturile: nu răcnea, ci cânta asemenea unei păsări! A trăit în urmă cu 165 de milioane de ani 

„Această descoperire are o semnificație largă, deoarece sugerează că dezvoltarea zborului de-a lungul evoluției dinozaurilor și păsărilor a fost mult mai complexă decât se credea anterior”, au declarat cercetătorii implicați în studiu.

Pentru a înțelege contextul, Dr. Kiat explică faptul că dinozaurii s-au separat de alte reptile în urmă cu aproximativ 240 de milioane de ani. „La scurt timp după această divergență, pe scara evolutivă, numeroși dinozauri au dezvoltat pene – o structură organică unică, ușoară și rezistentă, alcătuită din proteine și utilizată atât pentru zbor, cât și pentru reglarea temperaturii corpului”, a precizat el.

Pennaraptora, strămoșii îndepărtați ai păsărilor?

Ulterior, în urmă cu circa 175 de milioane de ani, a apărut un grup distinct de dinozauri cu pene, cunoscut sub numele de Pennaraptora. Aceștia sunt considerați strămoșii îndepărtați ai păsărilor moderne și reprezintă singura ramură de dinozauri care a supraviețuit extincției în masă de acum aproximativ 66 de milioane de ani.

„Din câte știm, grupul Pennaraptora a dezvoltat pene pentru zbor. Totuși, este posibil ca, odată cu schimbarea condițiilor de mediu, unele dintre aceste specii să-și fi pierdut capacitatea de a zbura – similar cu ceea ce observăm astăzi la struți sau pinguini”, a adăugat Dr. Kiat.

Cercetarea s-a bazat pe analiza a nouă fosile descoperite în estul Chinei, toate aparținând speciei Anchiornis huxleyi. Aceste fosile sunt deosebit de valoroase, deoarece condițiile geologice din regiune au permis conservarea detaliată a penelor, inclusiv a culorii originale – un fenomen extrem de rar în paleontologie.

Penele analizate erau predominant albe, având vârfuri negre, iar acest detaliu aparent minor s-a dovedit esențial pentru interpretarea modului de viață al acestor animale.

S-a analizat procesul de creștere și înlocuire a penelor

Pentru a descifra informațiile ascunse în aceste structuri, cercetătorii au analizat procesul de creștere și înlocuire a penelor, cunoscut sub numele de năpârlire. „Penele cresc timp de două până la trei săptămâni. După ce ating dimensiunea finală, se desprind de vasele de sânge care le-au alimentat și devin țesut mort. În timp, ele sunt eliminate și înlocuite cu altele noi”, a explicat Dr. Kiat.

La păsările care depind de zbor, acest proces este riguros organizat, astfel încât să nu le afecteze capacitatea de a zbura. În schimb, la speciile care nu zboară, năpârlirea este mai puțin ordonată și mai dificil de corelat cu menținerea funcției aeriene.

Analiza penelor de Anchiornis huxleyi a relevat un tipar interesant: de-a lungul aripilor exista o aliniere clară a petelor negre, însă unele pene aflate în creștere nu respectau acest model. Această lipsă de uniformitate sugerează că procesul de năpârlire nu era organizat pentru a susține zborul.

„Pe baza familiarității mele cu păsările moderne, am identificat un model de năpârlire care indică faptul că acești dinozauri nu zburau probabil”, a declarat Dr. Kiat. El a subliniat și importanța unică a descoperirii: „Colorația conservată a penelor ne-a oferit o oportunitate rară de a identifica o trăsătură funcțională a acestor creaturi antice, nu doar structura lor anatomică.”

Această cercetare deschide noi perspective asupra evoluției zborului, sugerând că acesta nu a fost un proces liniar, ci unul marcat de experimente evolutive, adaptări și chiar pierderi ale unor abilități deja dobândite.

Sursa: earth.com