Pe data de 17 iunie 2025, autoritățile sanitar-veterinare din România au confirmat pentru prima oară prezența virusului POX (variola ovină) pe teritoriul național. Cazul a fost identificat în județul Teleorman, în localitatea Dobrotești, în urma unor controale de rutină efectuate de specialiștii locali. Primul caz de variolă ovină confirmat oficial în România, în județul Teleorman Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) a validat existența virusului în cinci probe biologice recoltate de medicii veterinari oficiali din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Teleorman (DSVSA). Probele proveneau de la animale din două exploatații care adăpostesc împreună 702 oi și 31 de capre. Odată cu confirmarea laboratorului, la nivelul Instituției Prefectului Județului Teleorman a fost convocat de urgență Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB). În cadrul acestei reuniuni operative a fost elaborat și aprobat un plan de măsuri pentru eradicarea focarului, care prevede intervenții rapide și clare, precum și atribuirea responsabilităților specifice fiecărei instituții implicate. Citește și: Gripa aviară face ravagii în SUA: 95% din păsările unei mega ferme au murit S-a decis uciderea preventivă a tuturor animalelor din cele două zone Conform legislației sanitar-veterinare naționale și europene, s-a decis uciderea preventivă a tuturor animalelor (ovine și caprine) din cele două exploatații afectate. Ulterior, cadavrele vor fi distruse prin îngropare controlată într-un amplasament special desemnat, aprobat de Garda Națională de Mediu și Sistemul de Gospodărire a Apelor Teleorman. Pentru a preveni răspândirea bolii, autoritățile au instituit o zonă de protecție de 3 kilometri în jurul focarului și o zonă de supraveghere de 10 kilometri. În aceste perimetre au fost impuse restricții severe privind mișcarea animalelor, persoanelor și vehiculelor agricole. Toate fermele de ovine și caprine din județul Teleorman au fost notificate și sunt supuse verificărilor de biosecuritate, pentru a asigura conformitatea cu măsurile de prevenție. Pentru a preveni răspândirea bolii, autoritățile au instituit o zonă de protecție de 3 kilometri în jurul focarului și o zonă de supraveghere de 10 kilometri De asemenea, pentru o coordonare eficientă regională, direcțiile sanitare veterinare din județele învecinate – Olt, Giurgiu, Dâmbovița și Argeș – au fost informate oficial și sunt în alertă. Pe teren acționează deja echipe mixte formate din medici veterinari oficiali și medici veterinari de liberă practică împuterniciți, care desfășoară anchete epidemiologice detaliate și aplică măsuri de control sanitar-veterinar, cu scopul de a limita propagarea bolii și de a eradica focarul. Cazul a fost raportat, conform obligațiilor internaționale, către Comisia Europeană și Organizația Mondială pentru Sănătatea Animală (WOAH), fiind astfel inclus în rețelele globale de supraveghere a bolilor animale cu potențial epizootic. Cum se manifestă variola ovină la animale Variola ovină este o boală virală contagioasă care afectează în special oile, fiind cauzată de un virus din familia Poxviridae. Această boală este recunoscută prin apariția unor leziuni cutanate caracteristice, dar manifestările pot varia în funcție de vârsta animalului, starea generală de sănătate și tulpina virală implicată. La începutul infecției, animalele prezintă simptome generale precum febră, abatere, scăderea apetitului și o stare de neliniște. În următoarele zile, pe pielea animalelor, în special în zonele fără lână — bot, buze, urechi, mameloane și perineu — apar pete roșii, care evoluează spre papule, vezicule și în cele din urmă pustule. Ulterior, acestea formează cruste groase care pot duce la complicații secundare, mai ales dacă sunt infectate bacterian. Pe lângă simptomele cutanate, variola ovină poate afecta și mucoasele, în special cele orale, ceea ce duce la dificultăți de hrănire și hidratare. În cazurile grave, animalele pot dezvolta pneumonie, conjunctivită sau chiar complicații sistemice, mai ales în rândul mieilor, care sunt mai vulnerabili. Boala are un potențial economic semnificativ, întrucât afectează nu doar sănătatea efectivelor, ci și producția de lapte, carne și lână. Transmiterea se face prin contact direct, dar și prin intermediul ustensilelor contaminate sau prin insecte hematofage. Diagnosticul clinic este susținut de aspectul leziunilor, însă confirmarea se face prin teste de laborator. Deși nu există un tratament specific, îngrijirea simptomatică, izolarea animalelor bolnave și vaccinarea preventivă sunt esențiale în controlul bolii. Sursa: ansvsa