Care este, de fapt, cea mai isteață rasă de câini? Testele făcute pe sute de căței au scos la iveală concluzii neașteptate. Foto: Magnific.com Poate fi un Border Collie mai inteligent decât un Beagle? Sau un Basenji are capacități de învățare superioare unui Cocker Spaniel? Oamenii de știință au încercat să găsească răspunsul la aceste întrebări printr-un experiment de amploare, desfășurat în Statele Unite timp de 13 ani. Peste 500 de pui au fost urmăriți încă din primele zile de viață, iar cercetătorii au analizat atent comportamentul, reacțiile și capacitatea lor de învățare. Proiectul avea un obiectiv ambițios: specialiștii voiau să afle dacă anumite rase au o inteligență superioară și dacă, prin împerechere selectivă, ar putea obține un câine cu abilități ieșite din comun. Rezultatele nu au fost însă cele așteptate. În loc să identifice o rasă care să câștige toate probele, cercetătorii au descoperit că fiecare grup avea puncte forte și slăbiciuni. Concluzia a schimbat felul în care este privită inteligența câinilor: nu există un singur tip de inteligență și nici o rasă care să fie campioană absolută la toate capitolele. Un proiect uriaș, început în statul american Maine Povestea experimentului începe la sfârșitul anilor 1940, în statul Maine din Statele Unite. Acolo a fost amenajată o unitate specială, cunoscută ulterior drept „Școala pentru Câini”. Cercetătorii își propuneau să studieze dezvoltarea animalelor și să înțeleagă cât de mult influențează genetica personalitatea și capacitățile cognitive. În proiect au fost incluși peste 500 de pui din mai multe rase. Printre acestea se numărau Cocker Spaniel, Beagle, Ciobănesc de Shetland, Basenji și Fox Terrier cu păr sârmos. Animalele au fost monitorizate încă de la naștere. Specialiștii notau reacțiile lor, modul în care interacționau cu frații din același cuib, felul în care explorau mediul și primele comportamente asociate dezvoltării. La vârsta de aproximativ cinci săptămâni, puii începeau să treacă printr-o serie de teste. Cercetătorii urmăreau inteligența, reacțiile emoționale, tendințele de dominanță și ușurința cu care animalele puteau fi dresate. Proiectul a beneficiat de o finanțare de 632.000 de dolari, o sumă considerabilă pentru acea perioadă. Actualizată la valoarea banilor din prezent, aceasta ar echivala cu aproape nouă milioane de dolari. Vezi și: Cum a putut acest bărbat să folosească inteligența artificială, pentru a crea un vaccin anticancer pentru câinele său. A șocat cercetătorii! Cercetătorii sperau să obțină un „super-câine” În spatele experimentului se afla dorința de a identifica trăsăturile care pot fi transmise genetic de la părinți la pui. Foto: Magnific.com Oamenii de știință voiau să afle dacă inteligența este moștenită într-o măsură importantă și dacă anumite combinații genetice ar putea produce animale cu performanțe excepționale. Unul dintre susținătorii proiectului a fost Alan Gregg, director în cadrul Fundației Rockefeller. Acesta era interesat de teoriile genetice ale vremii și considera că ereditatea ar putea explica o parte importantă a diferențelor de comportament și inteligență. Ideea obținerii unui „super-câine” prin reproducere selectivă părea, la acel moment, un obiectiv realizabil. Diversitatea extraordinară a raselor oferea cercetătorilor ocazia de a compara animale cu trăsături fizice și comportamentale foarte diferite. Totuși, experimentul avea să arate că lucrurile sunt mult mai complicate decât păreau la început. Cum au fost testați cei peste 500 de pui Pentru a compara animalele, cercetătorii au conceput mai multe probe care le evaluau capacitatea de învățare și modul în care reacționau în situații diferite. Unele teste presupuneau găsirea hranei într-un labirint. Câinii trebuiau să descopere singuri traseul corect și să ajungă la recompensă. Alte exerciții erau repetate pentru a observa dacă animalele învață din experiență și dacă își îmbunătățesc performanțele. Specialiștii au urmărit și felul în care puii reacționau la situații necunoscute. Au analizat dacă erau curajoși, temători, agitați sau mai rezervați. În plus, au încercat să stabilească dacă anumite trăsături de personalitate apăreau mai frecvent la unele rase. Un aspect important a fost observarea comportamentului în contexte diferite. Cercetătorii au înțeles astfel că reacțiile unui câine nu depind doar de rasa din care face parte. Mediul în care crește și experiențele prin care trece pot avea o influență majoră. Rezultatul care a contrazis așteptările: nicio rasă nu a câștigat toate probele După ani întregi de observații, cercetătorii au ajuns la o concluzie care a contrazis obiectivul inițial al proiectului. Nicio rasă nu s-a dovedit superioară în toate testele. Unele exemplare se descurcau mai bine la găsirea hranei în labirinturi. Altele învățau mai repede anumite sarcini sau aveau reacții mai bune în situații care necesitau adaptare. Diferențele nu au putut fi transformate într-un clasament general al inteligenței. Un câine care obținea rezultate foarte bune la un anumit exercițiu putea avea dificultăți la altul. Cercetătorii au observat și diferențe de temperament. Fox Terrierii, de exemplu, manifestau mai frecvent anumite comportamente agresive. Acest lucru putea fi pus în legătură și cu scopul pentru care rasa fusese dezvoltată de-a lungul timpului, respectiv activitățile de vânătoare. Vezi și: Un câine din rasa Labrador Retriever, dispărut într-o vacanță în San Diego, a fost găsit în viață în mijlocul oceanului Pacific. Dispozitivul inteligent pe care îl purta patrupedul. VIDEO Totuși, nici aceste tendințe nu erau valabile în toate situațiile. John Paul Scott și John Fuller, doi dintre cercetătorii implicați în proiect, au explicat în lucrarea lor din 1965 că aceeași rasă putea manifesta teamă într-un anumit context și încredere în altul. În cazul câinilor Basenji, de exemplu, specialiștii au observat reacții de teamă în fața unor situații necunoscute, dar nu și atunci când animalele se aflau în prezența altor câini. Această observație a demonstrat că temperamentul nu poate fi explicat doar prin apartenența la o anumită rasă. Socializarea și mediul în care crește câinele contează foarte mult Una dintre lecțiile importante ale experimentului a fost rolul mediului în dezvoltarea comportamentului. Genetica poate influența anumite predispoziții, însă experiențele din primele luni de viață pot schimba modul în care un câine reacționează la lumea din jur. Un pui care este obișnuit treptat cu oamenii, zgomotele, alte animale și locurile noi poate deveni mai încrezător. În schimb, lipsa contactului cu mediul exterior poate favoriza apariția fricii și a dificultăților de adaptare. Aceste concluzii au contribuit la dezvoltarea cercetărilor moderne despre socializarea câinilor. Specialiștii acordă astăzi o atenție deosebită primelor etape de viață, când animalele învață să interacționeze cu oamenii și să gestioneze situațiile noi. Prin urmare, inteligența unui câine nu trebuie evaluată doar în funcție de rasa din care provine. Dresajul, socializarea, motivația și relația cu stăpânul pot influența semnificativ performanțele sale. Foto: AI Ce spun cercetările moderne despre inteligența raselor de câini Studiile nu s-au oprit la experimentul desfășurat în Maine. Cercetătorii continuă să analizeze felul în care câinii învață, rezolvă probleme și înțeleg semnalele transmise de oameni. Un studiu publicat în 2022 în revista Scientific Reports a comparat performanțele a 1.002 câini din 13 rase. Animalele au fost supuse unor teste standardizate, care au evaluat mai multe capacități cognitive. Specialiștii au identificat diferențe între rase în ceea ce privește înțelegerea gesturilor umane, rezolvarea problemelor spațiale și controlul impulsurilor. Au fost observate diferențe și în felul în care câinii interacționau cu oamenii sau explorau un mediu necunoscut. De exemplu, Malinois s-a remarcat prin capacitatea de a interpreta gesturile oamenilor. Border Collie s-a descurcat foarte bine la testele care măsurau controlul impulsurilor și rezolvarea unor probleme spațiale, notează goodhousekeeping. Golden Retriever s-a numărat printre rasele cu un comportament mai orientat către oameni. În schimb, Hovawart a manifestat o tendință mai mare de a încerca să rezolve singur o problemă dificilă, fără să ceară imediat ajutor. Cercetătorii nu au identificat însă diferențe semnificative între rase la testele care măsurau memoria și raționamentul logic. Rezultatele arată că unele rase pot avea abilități mai bine dezvoltate în anumite domenii, dar acest lucru nu înseamnă că sunt automat mai inteligente în toate privințele. Border Collie este considerat unul dintre cei mai inteligenți câini Chiar dacă experimentul din Maine nu a identificat o rasă câștigătoare, Border Collie este menționat frecvent în clasamentele dedicate inteligenței canine. Această rasă este cunoscută pentru capacitatea de a învăța rapid comenzi, de a recunoaște semnale și de a lucra îndeaproape cu oamenii. Border Collie a fost selecționat pentru activități de păstorit, unde trebuie să urmărească indicațiile stăpânului și să reacționeze rapid la mișcările animalelor. Un exemplu celebru este Chaser, o femelă Border Collie care a reușit să învețe numele a peste 1.000 de obiecte. Performanța sa a atras atenția cercetătorilor și a demonstrat cât de complexă poate fi capacitatea de învățare a unui câine. Totuși, rezultatele unui singur exemplar nu pot fi aplicate automat tuturor câinilor din aceeași rasă. Chiar și în cazul Border Collie există diferențe importante între indivizi. De altfel, inteligența poate însemna lucruri diferite. Un câine poate învăța foarte repede comenzile, altul poate rezolva singur probleme, iar un al treilea poate interpreta cu ușurință gesturile și emoțiile oamenilor. Un program modern urmărește să identifice viitorii câini-ghid Un alt exemplu al cercetărilor actuale vine de la Universitatea Duke din Statele Unite. Programul Puppy Kindergarten a analizat 101 pui, încercând să identifice trăsăturile care ar putea indica dacă un animal are potențialul de a deveni un bun câine-ghid. Specialiștii au urmărit mai multe caracteristici, printre care autocontrolul, memoria și capacitatea de a interpreta semnalele sociale. Aceste abilități sunt importante pentru câinii care trebuie să însoțească persoane cu deficiențe de vedere. Ei trebuie să învețe să respecte comenzile, să rămână atenți la mediul înconjurător și să reacționeze corespunzător în situații neprevăzute. Vanessa Woods, directoarea programului, susține ideea că nu există o singură rasă care să poată fi declarată, fără rezerve, cea mai inteligentă dintre toate. Există un câine mai inteligent decât toți ceilalți? Experimentul desfășurat timp de 13 ani a oferit un răspuns diferit de cel pe care îl așteptau inițial finanțatorii. Cercetătorii nu au găsit un „super-câine” și nici o rasă care să domine toate testele. În realitate, fiecare rasă are anumite predispoziții, dezvoltate de-a lungul timpului prin selecție și reproducere. Unele sunt foarte bune la păstorit, altele excelează în activități de vânătoare, iar altele sunt cunoscute pentru capacitatea de a colabora cu oamenii. Asta nu înseamnă că un câine dintr-o rasă considerată mai puțin inteligentă nu poate învăța rapid sau nu poate rezolva probleme complexe. Personalitatea, experiențele și modul în care este educat au un rol important.