Traficul ilegal cu animale marine. Nu toate aeroporturile au scanerele necesare. Foto: Magnific.com Traficul ilegal cu animale marine. Căluții de mare, înotătoarele de rechin și castraveții de mare sunt transportați ilegal în bagaje și colete. Multe exemplare ajung uscate și ascunse printre obiecte obișnuite. Descoperirea lor poate fi dificilă chiar și pentru personalul instruit. Traficanții folosesc haine, jucării și diferite ambalaje pentru a ascunde produsele. O echipă internațională de cercetători a dezvoltat un algoritm care le-ar putea veni în ajutor autorităților. Sistemul folosește inteligența artificială și imaginile produse de scanerele 3D. Traficul ilegal cu animale marine, o problemă greu de observat Traficul cu animale sălbatice este asociat adesea cu fildeșul, coarnele de rinocer sau solzii de pangolin. Speciile marine primesc mai puțină atenție. În realitate, și animalele din oceane sunt capturate și comercializate ilegal. Sunt vândute întregi sau sub forma unor produse. Printre cele mai traficate se numără: căluții de mare uscați; înotătoarele de rechin; castraveții de mare; peștii exotici vii; coralii; cochiliile unor specii protejate. Produsele pot fi transportate în bagajele pasagerilor sau în colete trimise prin poștă. Uneori, ele sunt amestecate cu mărfuri legale și devin greu de identificat. De ce sunt traficați căluții de mare Căluții de mare sunt comercializați pentru medicina tradițională, suveniruri și acvarii. Animalele uscate pot fi transportate ușor și ascunse în cantități mari. Un studiu citat de autorii cercetării a identificat cazuri de trafic cu astfel de animale în 62 de țări. „Marine wildlife trafficking: use of AI algorithms for the autodetection of shark fins, seahorses and sea cucumbers”, publicat în 2026 în revista „Frontiers in Ocean Sustainability”, DOI: 10.3389/focsu.2026.1776978.) Numeroase capturi au avut loc în aeroporturi, în bagajele pasagerilor sau în transporturile maritime. Comerțul afectează populații deja vulnerabile. Căluții de mare au nevoie de habitate de coastă sănătoase, însă multe dintre aceste zone sunt afectate de poluare și distrugere. Capturarea lor adaugă o nouă presiune. Eliminarea unui număr mare de exemplare poate afecta capacitatea populațiilor de a se reface. Cum poate ajuta inteligența artificială Cercetătorii au folosit un sistem care produce imagini tridimensionale ale bagajelor. Tehnologia este asemănătoare tomografiei computerizate. Spre deosebire de o radiografie obișnuită, imaginea 3D poate fi rotită și analizată din mai multe unghiuri. Astfel, operatorul poate examina mai bine obiectele ascunse. Algoritmul a fost antrenat să recunoască trei categorii: înotătoare de rechin; căluți de mare; castraveți de mare. Scopul său nu este să decidă singur dacă într-un bagaj se află produse ilegale. Sistemul poate semnala zona suspectă, iar bagajul este apoi verificat de un operator. Traficul ilegal cu animale marine. Cercetătorii au folosit 68 de mostre Pentru dezvoltarea algoritmului au fost folosite 68 de mostre de animale marine. Setul a inclus: 18 mostre de înotătoare de rechin; 30 de căluți de mare; 20 de castraveți de mare. Cele mai multe erau uscate sau conservate. O parte dintre exemplare proveneau din capturi realizate în timpul unor operațiuni împotriva traficului. Cercetătorii au realizat 298 de scanări 3D. Fiecare mostră a fost așezată în poziții și contexte diferite. Unele produse au fost ascunse în haine. Altele au fost amplasate lângă jucării sau sub materiale metalice. Aceste scenarii au fost create pentru a reproduce metodele pe care le pot folosi traficanții. Algoritmul a recunoscut 96% dintre căluții de mare Rezultatele au fost promițătoare. Sistemul a avut o rată generală de detectare de 92%. Performanța a diferit în funcție de categoria analizată: 96% pentru căluții de mare; 95% pentru înotătoarele de rechin; 86% pentru castraveții de mare. Forma căluților de mare este ușor de diferențiat de cea a obiectelor obișnuite. Acest lucru poate explica rezultatul foarte bun. Castraveții de mare au forme mai variate. Din acest motiv, recunoașterea lor poate fi mai dificilă. Sistemul a produs și alarme false. Rata generală a acestora a fost de 13%, ceea ce înseamnă că tehnologia are încă nevoie de verificarea unui operator. Inteligența artificială nu va înlocui oamenii sau câinii Autorii studiului subliniază că algoritmul reprezintă un instrument suplimentar. El nu poate înlocui controlul realizat de oameni. Inspectorii trebuie să verifice obiectele semnalate. Tot ei stabilesc dacă transportul este ilegal și ce măsuri trebuie luate. Câinii special antrenați rămân și ei importanți. Mirosul lor poate conduce la descoperirea unor produse pe care aparatele nu le identifică. Un sistem eficient poate combina: scanarea 3D a bagajelor; analiza realizată de AI; verificarea manuală; controlul documentelor; intervenția câinilor de detecție; colaborarea dintre autoritățile mai multor țări. Inteligența artificială poate funcționa ca o a doua pereche de ochi. Ea poate atrage atenția operatorului asupra unei forme care altfel ar putea fi trecută cu vederea. Traficul ilegal cu animale marine. Nu toate aeroporturile au scanerele necesare Tehnologia folosită în studiu există deja în unele aeroporturi și centre de procesare a coletelor. Ea este utilizată în special pentru identificarea explozibililor și a altor obiecte periculoase. Totuși, scanerele 3D nu sunt disponibile peste tot. Numeroase puncte de control folosesc încă aparate care produc imagini bidimensionale. Algoritmul testat are nevoie de imagini 3D. Prin urmare, el nu poate fi instalat imediat pe orice sistem existent. Scanerele performante sunt costisitoare. Implementarea lor la scară globală ar necesita investiții, pregătirea personalului și colaborarea cu autoritățile de mediu. Sistemul trebuie antrenat cu mai multe mostre Studiul a folosit un număr redus de exemplare. Acest lucru poate limita performanța algoritmului în situații reale. Animalele și produsele obținute din ele pot avea dimensiuni, forme și grade diferite de conservare. Ele pot fi ascunse în moduri pe care cercetătorii nu le-au testat. Pentru a deveni mai precis, sistemul are nevoie de mai multe imagini. Acestea ar trebui să provină din capturi reale și din mai multe regiuni ale lumii. Algoritmul ar putea fi antrenat ulterior să recunoască și alte animale. Printre acestea s-ar putea afla reptilele, păsările sau peștii transportați ilegal. Studiul demonstrează potențialul tehnologiei. Nu dovedește însă că toate transporturile ilegale pot fi descoperite automat. De ce traficul cu animale marine afectează oceanele Capturarea ilegală nu produce efecte doar asupra speciilor vizate. Ea poate dezechilibra ecosisteme întregi. Rechinii se află printre marii prădători ai oceanelor. Ei contribuie la menținerea echilibrului dintre diferitele populații marine. Castraveții de mare au un alt rol. Ei consumă materia organică de pe fundul apei și contribuie la reciclarea substanțelor nutritive. Căluții de mare fac parte din rețelele trofice ale zonelor de coastă. Dispariția lor poate fi un semn al degradării habitatelor. Reducerea populațiilor unei specii poate produce efecte în lanț. De aceea, combaterea traficului înseamnă și protejarea mediului marin. Ce trebuie să știe turiștii despre suvenirurile din animale Unele produse cumpărate în vacanță pot proveni din specii protejate. Faptul că sunt expuse într-un magazin nu înseamnă automat că pot fi transportate legal peste graniță. Turiștii ar trebui să evite cumpărarea: căluților de mare uscați; coralilor; carapacelor de țestoasă; dinților sau maxilarelor de rechin; cochiliilor provenite de la specii rare; bijuteriilor realizate din părți de animale; remediilor fără o origine clară. Comerțul internațional cu numeroase specii este reglementat prin Convenția CITES. Pentru anumite produse pot fi necesare documente și permise speciale. Cea mai sigură alegere este un suvenir realizat din materiale care nu provin de la animale. Astfel, turistul evită problemele la frontieră și nu sprijină un comerț care amenință fauna sălbatică.