Sahara era verde și ploioasă acum 8.000 de ani. Foto: AI Sahara este astăzi cel mai mare deșert cald de pe Pământ, însă peisajul arid pe care îl cunoaștem nu a existat dintotdeauna. Fragmente de stalagmite descoperite în peșteri din sudul Marocului oferă noi dovezi că această regiune a fost mult mai umedă în urmă cu mii de ani. Analiza formațiunilor din peșteră arată că ploile erau mult mai frecvente în nord-vestul Saharei în perioada cuprinsă între 8.700 și 4.300 de ani în urmă. În aceeași perioadă, numărul siturilor neolitice din sudul Munților Atlas a crescut semnificativ, ceea ce sugerează o legătură între schimbările climatice și extinderea comunităților umane în regiune. Stalagmitele păstrează urmele ploilor Pentru a afla cum era clima înainte de existența măsurătorilor meteorologice moderne, cercetătorii au analizat stalagmitele din peșteri aflate la sud de Munții Atlas. Aceste formațiuni minerale cresc treptat de la podeaua peșterilor, atunci când apa se infiltrează prin straturile de rocă și picură în interior. Pe măsură ce apa se evaporă sau își depune mineralele, se formează noi straturi. Fiecare strat poate păstra informații chimice despre apa care a ajuns în peșteră. Din acest motiv, stalagmitele sunt considerate adevărate arhive naturale ale climei. Cercetătorii au colectat fragmente foarte mici din aceste formațiuni, unele cântărind doar 0,25 grame. Prin măsurarea izotopilor de uraniu și toriu, oamenii de știință au putut determina momentul în care stalagmitele au început și au încetat să se formeze. Rezultatele, publicate în revista Earth and Planetary Science Letters, au indicat perioade de creștere cuprinse între 8.700 și 4.300 de ani în urmă. Acest lucru arată că apa provenită din precipitații ajungea mult mai frecvent în regiune decât în prezent. Citește și: Legătura nevăzută dintre Sahara și Amazon! Cum ”hrănește” praful african cea mai mare pădure tropicală a lumii De unde venea umezeala care aducea ploile în Sahara Fragmente de stalagmite descoperite în peșteri din sudul Marocului oferă noi dovezi că această regiune a fost mult mai umedă în urmă cu mii de ani. Foto: Ben Lovett Faptul că în Sahara ploua mai mult în urmă cu mii de ani era doar o parte a misterului. Cercetătorii au vrut să afle și de unde provenea această umezeală. Pentru a identifica sursa apei, echipa a analizat compoziția izotopilor de oxigen din straturile stalagmitelor. Aceste date le-au permis cercetătorilor să urmărească procesele atmosferice care aduceau umezeala în această parte a Africii. Potrivit studiului, ploile ar fi fost alimentate de așa-numitele „tropical plumes”, benzi mari de nori capabile să transporte umezeală din regiunile tropicale către zonele subtropicale. Cercetătorii susțin că acesta este primul indiciu care arată influența acestor formațiuni atmosferice asupra precipitațiilor din nord-vestul Saharei. Sam Hollowood, unul dintre cercetătorii implicați în studiu, a explicat că formațiunile aparent banale din interiorul peșterilor pot oferi informații importante despre schimbările de mediu din trecut. „A fost fascinant să descoperim cât de multe putem afla din mici bucăți de calcar care se formează în subteran”, a spus el. Echipa continuă acum cercetările pentru a determina mai precis cu cât a crescut cantitatea de precipitații în această perioadă umedă din trecut. Sahara nu a fost întotdeauna un deșert Faptul că în Sahara ploua mai mult în urmă cu mii de ani era doar o parte a misterului. Foto: Earth and Planetary Science Letters Schimbarea climatică de acum mii de ani a avut consecințe directe și asupra oamenilor care trăiau în această parte a Africii. Studiul arată că datele arheologice indică o creștere importantă a numărului de situri neolitice din sudul Munților Atlas în aceeași perioadă în care precipitațiile au devenit mai frecvente. Comunitățile de atunci depindeau în mare măsură de creșterea animalelor. Turmele aveau nevoie de apă și vegetație, iar un climat mai umed ar fi permis dezvoltarea unor suprafețe mai mari de pășunat. Astfel, comunitățile pastorale au putut ocupa teritorii care astăzi sunt caracterizate de un climat extrem de arid. Citește și: Ce s-a întâmplat când 500 de țestoase au fost eliberate în deșertul Sahara, după ce ecologii s-au chinuit să planteze sute de copaci? Peșterile din Maroc, legătură între climă și omenire Rezultatele au indicat perioade de creștere cuprinse între 8.700 și 4.300 de ani în urmă. Foto: Earth and Planetary Science Letters Una dintre coautoarele studiului, dr. Julia Barrott, a explorat peșterile din sudul Marocului în timpul cercetărilor sale de teren din 2010. „A fost extraordinar să descopăr și să explorez peșterile din sudul Marocului în timpul cercetărilor mele din 2010. Este foarte satisfăcător faptul că măsurătorile și interpretările noastre se potrivesc atât de bine cu datele arheologice și de mediu din regiunea mai largă”, a explicat cercetătoarea. Prin compararea urmelor păstrate în formațiunile din peșteri cu dovezile arheologice, cercetătorii au putut contura o imagine mai clară a trecutului Saharei. Cu mii de ani în urmă, regiunea nu era întinderea de nisip și stâncă pe care o cunoaștem astăzi. Perioadele cu mai multe precipitații au permis dezvoltarea vegetației, au creat condiții mai bune pentru turmele de animale și au făcut posibilă extinderea comunităților umane. Stalagmitele din peșterile marocane păstrează, astfel, o parte din povestea unei Sahare foarte diferite de cea actuală: una în care ploile erau mai frecvente, iar zonele care astăzi par imposibil de locuit puteau susține viața.