Aspretele, cel mai rar pește din Europa, într-un nou moment critic. Foto: Facebook Asociația Aspretele Trăiește Aspretele, unul dintre cele mai rare animale din lume, se află din nou într-o situație critică. Monitorizarea realizată în septembrie 2026 în râul Vâlsan a identificat 150 de exemplare, cu 31 mai puține decât anul trecut. Mai grav este că cea mai mare parte a acestora trăiește pe o porțiune extrem de scurtă a râului, în condițiile în care habitatul speciei este afectat de bariere artificiale, debit redus și probleme legate de epurarea apelor. Aspretele (Romanichthys valsanicola) este endemic României și trăiește în prezent doar în râul Vâlsan, afluent al Argeșului. Specia este considerată critic periclitată și are nevoie de ape repezi și bine oxigenate pentru a supraviețui. Aspretele, cel mai rar pește din Europa Între 22 și 25 septembrie 2026, o echipă de ihtiologi implicată în programul „Aspretele Trăiește”, derulat de Fundația Centura Verde împreună cu Fauna & Flora, a făcut monitorizarea anuală prin pescuit științific. Cercetătorii au identificat 150 de exemplare în nouă dintre cele 21 de stații de monitorizare, pe o lungime de aproximativ 10 kilometri de râu. Numărul este în scădere față de 2025, când fuseseră identificate 181 de exemplare. Problema nu este însă doar numărul total. 114 aspreți, adică 76% dintre exemplarele găsite în acest an, trăiesc pe un singur sector de aproximativ 450 de metri. Această porțiune reprezintă mai puțin de 5% din lungimea de râu în care prezența speciei a fost confirmată în cadrul monitorizării din 2026. Concentrarea unei asemenea proporții din populația identificată într-un spațiu atât de restrâns face ca orice schimbare majoră a condițiilor din râu să poată avea consecințe serioase asupra speciei. Citește și: Peștii de sticlă pot simți pericolul chiar și atunci când un alt pește dispare din câmpul lor vizual Ce pune în pericol aspretele 150 de exemplare au fost găsite în râul Vâlsan. Foto: Facebook Asociația Aspretele Trăiește Sectorul în care se află cea mai mare parte a aspreților este afectat de mai multe probleme. În amonte există un prag de beton pe care peștii nu îl pot traversa, iar în aval se află stația de epurare Brădetu, despre care Fundația Centura Verde afirmă că nu funcționează în parametri și afectează calitatea apei. În plus, în anumite zone, debitul ecologic necesar menținerii ecosistemului acvatic nu este asigurat suficient. Când cantitatea de apă scade, habitatul disponibil pentru asprete se reduce, iar apa se încălzește mai repede în perioadele foarte calde. În același timp, concentrația de oxigen poate scădea, ceea ce reprezintă o problemă pentru o specie adaptată apelor repezi și bine oxigenate. Situația este complicată și de lipsa canalizării în comunele Brăduleț și Mușătești. În aceste condiții, conservarea aspretelui depinde nu doar de protejarea peștelui, ci și de refacerea condițiilor naturale ale râului. „În acest moment, cifrele arată clar legătura dintre distribuția aspretelui și otrăvirea continuă a râului Vâlsan de către stația de epurare, care de mulți ani nu funcționează în parametri. În același timp, statul român are o responsabilitate directă: fără debitul ecologic calculat de INHGA, aspretele nu are nicio șansă. Avem un pește unic în lume, iar râul și comunitatea de pe Valea Vâlsanului au nevoie de vindecare. Dincolo de conservarea unei specii și a unui ecosistem extrem de valoros, vorbim despre o chestiune urgentă de sănătate publică. Pentru mine, unul dintre indicatorii de succes ai proiectului va fi momentul în care voi avea iarăși curaj să beau apă și să fac baie în Vâlsan, așa cum făceam în copilăria mea de la Brăduleț. Pentru asprete, împreună cu oamenii de bine de pe Valea Vâlsanului, cu autoritățile și cu partenerii noștri, alegerea e simplă: fie îl salvăm acum, fie îl pierdem pentru totdeauna. Aspretele Trăiește, Aspretele Unește”, spune Alex Găvan, conservaționist, președintele Fundației Centura Verde și fondatorul proiectului Aspretele Trăiește. Potrivit informațiilor publicate în 2026, au fost alocați aproape 500.000 de euro prin bugetul de stat pentru repunerea în parametri a stației de epurare Brădetu. Totodată, Fundația Centura Verde a depus în septembrie proiectul „Life Asprete”, cu o durată de cinci ani, pentru finanțare prin programul european LIFE. Citește și: O zi la ocean s-a transformat într-un coșmar. O turistă a călcat pe un pește veninos ascuns în nisip! Aspretele a supraviețuit într-un singur râu Aspretele (Romanichthys valsanicola) este endemic României și trăiește în prezent doar în râul Vâlsan. Foto: Facebook Asociația Aspretele Trăiește Aspretele a fost descoperit în România în 1956 și este o specie endemică, ceea ce înseamnă că nu trăiește în mod natural nicăieri altundeva în lume. Din punct de vedere al conservării, este încadrat de IUCN în categoria „critic periclitat”. Specia este protejată și prin legislația românească, fiind inclusă printre animalele care necesită protecție strictă. În trecut, aspretele a fost întâlnit și în râurile Argeș și Râul Doamnei. Astăzi, singura populație sălbatică cunoscută se află în Vâlsan, într-o zonă care beneficiază de protecție prin situl Natura 2000 și Rezervația Naturală Valea Vâlsanului. Înainte de lansarea programului „Aspretele Trăiește”, în 2019, datele oficiale ale Ministerului Mediului indicau o populație estimată la numai 10-15 exemplare. În 2020 au fost identificate 12 exemplare, iar în 2021, alte 10. Monitorizarea standardizată începută ulterior a schimbat imaginea asupra speciei: 57 de exemplare au fost identificate în 2022, 153 în 2023, 97 în 2024, 181 în 2025 și 150 în 2026. Aceste cifre reprezintă exemplarele identificate în timpul monitorizărilor, nu o estimare exactă a tuturor aspreților existenți în râu. De ce fiecare kilometru de râu contează Aspretele a fost descoperit în România în 1956 și este o specie endemică, ceea ce înseamnă că nu trăiește în mod natural nicăieri altundeva în lume. Foto: Facebook Asociația Aspretele Trăiește Arealul în care aspretele a fost documentat în anii 2022-2024 se întindea pe aproximativ 16 kilometri, între Brădetu și Vâlsănești. În 2025, exemplarele au fost identificate pe circa 9,5 kilometri, iar în 2026 prezența speciei a fost confirmată pe aproximativ 10 kilometri, cu o extindere de circa 600 de metri în aval față de anul precedent. Cu toate acestea, concentrarea celor mai multe exemplare într-o zonă de doar câteva sute de metri rămâne unul dintre cele mai mari motive de îngrijorare. Pentru o specie care există într-un singur râu de pe planetă, o poluare majoră, o viitură sau o perioadă prelungită cu debit foarte scăzut ar putea afecta simultan o parte semnificativă a populației. În 2024, proiectul de conservare atrăgea deja atenția asupra unei alte probleme: în timpul monitorizării nu fusese identificat puiet de asprete. Specialiștii avertizau atunci că, dacă lipsa exemplarelor juvenile se menține, specia riscă să dispară odată cu îmbătrânirea exemplarelor existente. Salvarea aspretelui înseamnă, astfel, mai mult decât protejarea unui pește extrem de rar. Depinde de starea întregului ecosistem al râului Vâlsan și de capacitatea autorităților și a organizațiilor implicate de a elimina barierele artificiale, de a asigura debitul necesar și de a reduce sursele de poluare.