Cum a devenit Sikkim din India primul stat complet organic din lume. Foto: pexels.com Agricultura ecologică a cunoscut o dezvoltare importantă în ultimii ani. La nivel mondial, aproape 98,9 milioane de hectare erau gestionate prin metode ecologice la sfârșitul anului 2023, potrivit The Organic Research Centre. Suprafața a crescut cu 2,6%, echivalentul a aproximativ 2,5 milioane de hectare, față de anul precedent. India ocupă locul al doilea în lume în ceea ce privește suprafața destinată agriculturii ecologice, cu aproximativ 4,5 milioane de hectare. Pe primul loc se află Australia, cu circa 53 de milioane de hectare. Primul stat complet organic din lume În 2016, Sikkim, un mic stat din Himalaya, situat în nord-estul Indiei, a devenit primul stat complet organic din lume. Toate activitățile agricole din regiune se desfășoară fără utilizarea pesticidelor chimice și a îngrășămintelor sintetice. Transformarea nu s-a produs peste noapte. Procesul a început în 2003, printr-o serie de măsuri menite să îmbunătățească sănătatea populației, să protejeze mediul și să încurajeze practicile agricole sustenabile. Potrivit FuturePolicy.org, Sikkim are în prezent peste 76.000 de hectare de teren agricol certificat ecologic. În 2018, statul a primit Future Policy Gold Award, acordat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), ca recunoaștere a rolului său de lider mondial în agricultura ecologică. Sikkim produce cereale precum porumb, orez, grâu, mei și orz, dar și numeroase condimente, printre care ghimbir, cardamom mare și turmeric. În regiune sunt cultivate și fructe precum mere, portocale și banane, dar și legume, inclusiv kale și spanac. Dar cum a reușit Sikkim să renunțe complet la agricultura convențională? Ar putea fi aplicat același model în restul Indiei? Cum a dezvoltat Sikkim agricultura ecologică Sikkim a ajuns primul stat complet organic din lume printr-un set de politici coordonate și aplicate pe termen lung. Un moment important a fost lansarea, în 2010, a Sikkim Organic Mission, program care urmărea transformarea întregii suprafețe agricole în teren ecologic până în decembrie 2015. Un alt pas esențial fusese făcut încă din 2003, când autoritățile au creat Sikkim State Organic Board, instituție responsabilă de dezvoltarea strategiilor, politicilor și standardelor pentru agricultura ecologică. Una dintre cele mai importante măsuri a fost eliminarea treptată și, în cele din urmă, interzicerea îngrășămintelor și pesticidelor chimice. Autoritățile au crescut treptat taxele pentru pesticidele și îngrășămintele chimice și au oprit importurile de pesticide sintetice, îngrășăminte chimice și legume neecologice din afara statului. În același timp, fermierii care foloseau aceste produse nu au mai beneficiat de subvenții. Citește și: Romanii sunt sfatuiti sa incurajeze agricultura traditionala Autoritățile susțin agricultura ecologică Procesul a început în 2003, printr-o serie de măsuri menite să îmbunătățească sănătatea populației, să protejeze mediul și să încurajeze practicile agricole sustenabile. Foto: pexels.com Dr. Jennifer Brandon, specialist în mediu și consultant în sustenabilitate la Wild Beacon Consulting, a explicat că autoritățile au sprijinit și producția și utilizarea îngrășămintelor și semințelor ecologice. Fermierii au primit instruire în noile tehnici de agricultură ecologică, iar agricultura organică a fost introdusă inclusiv în programa școlară. Fermierii din Sikkim folosesc numeroase metode naturale pentru menținerea fertilității solului. Printre acestea se numără compostarea cu gunoi de grajd și bălegar de vacă, dar și vermicultura, metodă care folosește îngrășământ obținut cu ajutorul râmelor pentru a îmbunătăți conținutul de nutrienți și fertilitatea solului. Este utilizată și îngrășarea verde, prin cultivarea unor leguminoase și a altor plante, precum și mulcirea cu diferite materiale organice pentru reglarea temperaturii solului și păstrarea umidității. Cum se combat dăunătorii acum Combaterea dăunătorilor se bazează în principal pe rotația culturilor, care întrerupe ciclurile de dezvoltare ale insectelor și contribuie la sănătatea solului. Fermierii folosesc și pesticide naturale, precum extractele de usturoi și uleiul de neem. Cultivarea mai multor plante pe aceeași suprafață poate contribui, de asemenea, la reducerea problemelor provocate de dăunători. Rotația culturilor și utilizarea semințelor autohtone ajută în același timp la păstrarea diversității genetice și a fertilității solului. Autoritățile din Sikkim s-au asigurat și că există o piață pentru produsele ecologice. Au fost create magazine specializate, iar agricultura organică a fost promovată inclusiv prin dezvoltarea turismului sustenabil. Fermele au primit certificări noi Toate fermele din Sikkim au fost certificate conform unor standarde internaționale, prin intermediul Sikkim State Organic Certification Agency. Autoritățile s-au concentrat, de asemenea, pe informarea consumatorilor și pe educație, monitorizând permanent procesul de tranziție și modificând măsurile acolo unde a fost necesar. Legislația a avut și ea un rol important în accelerarea trecerii la agricultura ecologică. Profesorul Himanshu Rai, directorul Indian Institute of Management din Indore, a explicat că autoritățile au adoptat acte normative importante, printre care Sikkim Agriculture, Horticulture, and Livestock Feed Regulatory Act, în 2014. În paralel, au fost dezvoltate infrastructuri precum unitățile pentru producerea biofertilizatorilor. Citește și: De ce trebuie să eviți omizile moliei-flanel de sud. Arată inofensiv, dar sunt veninoase Poate fi aplicat modelul agricol în restul Indiei? India ocupă locul al doilea în lume în ceea ce privește suprafața destinată agriculturii ecologice. Foto: pexels.com Practicile agricole folosite în Sikkim ar putea fi adaptate și în alte regiuni ale Indiei, însă tranziția ar necesita un sprijin important din partea statului sau a organizațiilor private și filantropice. „Prima tranziție de la îngrășăminte și semințe sintetice la îngrășăminte și semințe ecologice poate fi costisitoare, iar sprijinul guvernului sau al unei terțe părți este esențial în această etapă”, a explicat Jennifer Brandon. Unul dintre motivele pentru care tranziția a funcționat în Sikkim a fost reprezentat de stimulentele fiscale care au încurajat utilizarea îngrășămintelor organice. Dacă modelul ar fi extins la nivelul întregii Indii, ar putea fi necesar un sistem național similar de stimulente pentru utilizarea îngrășămintelor și semințelor ecologice, cel puțin în primul sezon. În paralel, taxele pentru pesticidele și îngrășămintele chimice ar putea fi majorate. „Trecerea la agricultura ecologică poate duce inițial la scăderea producției. Fermierii trebuie să fie stimulați corespunzător, fie prin sprijin financiar direct, fie prin subvenții pentru infrastructură, pentru a compensa aceste pierderi”, a declarat Praveena Sridhar, director tehnic al organizației Save Soil. Ar putea fi necesare și alte mecanisme de sprijin, precum prețuri garantate pentru produse și asigurări agricole. Fermierii trebuie să învețe noile tehnici De asemenea, fermierii ar avea nevoie de programe complexe de pregătire privind practicile agriculturii ecologice. Acestea ar trebui susținute de un sistem tehnologic care să le ofere sprijin constant și să țină cont de calendarul specific al culturilor din fiecare regiune a Indiei. La capitolul comercializare, India are deja numeroase platforme online pentru vânzarea produselor ecologice. Cu toate acestea, nu există încă un mecanism dedicat agriculturii organice similar comitetelor pentru comercializarea produselor agricole convenționale. „Promovarea investițiilor în infrastructura pentru agricultura ecologică, inclusiv în depozite frigorifice, unități de procesare și canale de comercializare pentru produsele ecologice, ar trebui să fie prioritară”, a spus Sridhar. Cum ar putea fermierii să-și vândă produsele Fermierii din Sikkim folosesc numeroase metode naturale pentru menținerea fertilității solului. Foto: pexels.com Un alt element important ar putea fi crearea unor companii și cooperative ale producătorilor agricoli. Acestea le-ar permite fermierilor să-și unească resursele, să aibă un acces mai bun la piețe și o putere mai mare de negociere. În același timp, ar putea fi necesar un standard ecologic recunoscut la nivel internațional, care să faciliteze comerțul și să crească acceptarea produselor ecologice indiene pe piețele externe. Un astfel de sistem ar putea introduce și forme de certificare mai flexibile, adaptate fermelor mici și mijlocii. Deși extinderea modelului din Sikkim în restul Indiei ar fi complicată și ar necesita timp, statul a demonstrat că investițiile în agricultura ecologică pot avea beneficii importante. „Merită să investești în agricultura sustenabilă. Tranziția Sikkimului către un stat complet organic a adus beneficii pentru peste 66.000 de fermieri”, a precizat Praveena Sridhar. Transformarea a contribuit la dezvoltarea Sikkimului, care era cândva unul dintre cele mai sărace state ale Indiei și a ajuns între cele mai prospere. În același timp, s-au îmbunătățit nivelul de trai, rata alfabetizării și speranța de viață a populației. „Agricultura ecologică este bună pentru sol, este bună pentru resursele de apă și este bună pentru sănătate”, a subliniat Jennifer Brandon. Recoltele din primii ani încetinesc trecerea la agricultura ecologică În ciuda avantajelor, agricultura ecologică vine și cu numeroase provocări atunci când este aplicată la scară largă. Una dintre cele mai mari probleme este scăderea producției în perioada de tranziție de la agricultura convențională la cea ecologică. Potrivit Praveena Sridhar, în anumite situații, producția poate ajunge inițial la doar 50-60% din nivelul anterior. Perioada de tranziție poate dura câțiva ani, ceea ce înseamnă că fermierii au nevoie de o plasă de siguranță financiară până când noile metode devin profitabile. „Trebuie concepute cu atenție modele agricole care să țină cont de particularitățile agroecologice locale, astfel încât perioada de tranziție să fie sustenabilă și profitabilă pentru fermier”, a explicat Sridhar. La capitolul comercializare, India are deja numeroase platforme online pentru vânzarea produselor ecologice. Foto: pexels.com Costurile cu forța de muncă sunt, de asemenea, mai mari în agricultura ecologică decât în agricultura convențională, deoarece multe dintre lucrări necesită mai multă intervenție manuală. Lipsa personalului calificat în acest domeniu poate crește și mai mult cheltuielile. În unele regiuni, fermierii au acces limitat și la echipamentele necesare agriculturii regenerative, precum și la servicii de suport, unități pentru producerea inputurilor agricole și piețe dedicate produselor ecologice. Certificarea ecologică poate fi scumpă Pentru fermele mari, obținerea și menținerea certificării ecologice poate fi, la rândul său, costisitoare. Procesul este adesea lung și complex și presupune păstrarea unei cantități importante de date privind administrarea fermei. În cazul Sikkimului, unul dintre motivele pentru care agricultura ecologică funcționează este dimensiunea redusă a statului. Potrivit lui Brandon, produsele ecologice pot fi vândute la un preț mai mare deoarece regiunea concurează cu alte zone agricole din apropiere. „Dacă întreaga țară ar deveni organică, ar putea fi mai dificil să fie menținute aceste prețuri premium pentru produsele ecologice, deși ele ar putea exista în continuare pentru anumite culturi speciale sau pentru exporturi”, a explicat Brandon.