Ce contează cu adevărat pentru femelele de babuin atunci când își aleg perechea. foto: AI Multă vreme, cercetătorii au presupus că masculii care reușesc să procure și să împartă hrană valoroasă ar putea avea un avantaj în atragerea partenerelor. Un nou studiu desfășurat pe parcursul a nouă ani asupra babuinilor de Guineea arată însă că realitatea este mult mai complexă. Rezultatele cercetării sugerează că femelele nu aleg masculii în funcție de capacitatea acestora de a vâna sau de a oferi carne. În schimb, alte caracteristici, precum vârsta, experiența socială și comportamentul față de grup, par să joace un rol mai important în alegerea partenerului. De ce este importantă împărțirea hranei în lumea animală În multe societăți umane tradiționale de vânători-culegători, un vânător de succes nu doar că își hrănește familia, ci își consolidează și statutul social în cadrul comunității. Din acest motiv, oamenii de știință s-au întrebat dacă un mecanism similar funcționează și în cazul altor primate, scrie earth.com. Mai multe specii de animale folosesc hrana în ritualurile de curtare, oferind partenerelor diferite resurse alimentare. Acest comportament a ridicat întrebări legate de originile evolutive ale împărțirii hranei și de influența acesteia asupra succesului reproductiv. Pentru a afla dacă același lucru este valabil și în cazul babuinilor de Guineea, cercetătorii au analizat în detaliu comportamentul unei populații sălbatice din Senegal. Cum este organizată societatea babuinilor de Guineea Babuinii de Guineea trăiesc într-un sistem social complex, organizat pe mai multe niveluri. La baza structurii se află grupuri formate dintr-un mascul dominant, una sau mai multe femele și puii acestora. Femelele au libertatea de a se muta între diferite grupuri și de a alege masculul alături de care doresc să trăiască. Odată intrate într-o unitate socială, acestea dezvoltă o relație strânsă cu masculul dominant, care devine principalul lor partener social și reproductiv. Studii genetice anterioare au arătat că masculii dominanți sunt tații a peste 90% dintre puii născuți în grupurile pe care le conduc. Din acest motiv, numărul femelelor asociate unui mascul și durata relațiilor acestora sunt considerate indicatori importanți ai succesului său reproductiv. Cercetarea care a durat aproape un deceniu Studiul a fost realizat de specialiști ai Centrului German pentru Primate (DPZ), care au urmărit comportamentul babuinilor de Guineea între aprilie 2014 și iunie 2023. Ce își doresc femelele de babuin de la un partener? Rezultatele neașteptate ale unei cercetări de lungă durată. foto: magnific.com Observațiile au avut loc la Centre de Recherche de Primatologie Simenti, din Senegal, unde cercetătorii au monitorizat 465 de babuini identificați individual. Pe parcursul celor nouă ani au fost înregistrate 109 episoade care au implicat consumul de carne și 320 de transferuri de hrană între indivizi. Babuinii de Guineea nu organizează vânători colective elaborate. De regulă, aceștia capturează oportunist păsări sau mamifere mici atunci când au ocazia. Descoperirea surprinzătoare: femelele nu aleg masculii care oferă mai multă carne Una dintre principalele concluzii ale studiului a fost că masculii care vânau mai des sau care împărțeau frecvent carne nu aveau mai multe partenere decât ceilalți. Cercetătorii au analizat 235 de observații anuale care au implicat 57 de masculi din opt grupuri sociale. Rezultatele au arătat că nici succesul la vânătoare și nici accesul frecvent la carne nu influențau numărul femelelor asociate unui mascul. „Contrar previziunilor noastre, nu am găsit dovezi care să indice că femelele ar fi preferat să se alăture sau să rămână mai mult timp în grupurile masculilor care obțineau sau împărțeau carne mai frecvent”, a declarat William J. O’Hearn, autorul principal al studiului și cercetător la Universitatea Georg-August din Göttingen. Practic, masculii care reușeau să procure mai multă hrană de origine animală nu beneficiau de un avantaj evident în alegerea partenerelor. Femelele își procurau hrana și din alte surse O altă descoperire importantă a fost faptul că femelele nu depindeau exclusiv de masculul dominant pentru a obține carne. Citește și: Jack, babuinul care a lucrat pe calea ferată: o poveste adevărată din Africa de Sud Din cele 320 de transferuri de hrană înregistrate, femelele au primit carne în 140 de situații. Deși masculul principal al grupului a reprezentat cea mai frecventă sursă, aproape jumătate dintre transferuri au provenit din alte direcții. Mai mult, cercetătorii au documentat pentru prima dată cazuri în care femelele de babuin de Guineea au capturat singure prada. Din cele 64 de capturi pentru care a fost identificat vânătorul inițial, șapte au fost realizate de femele. Această observație demonstrează că accesul la carne nu depinde exclusiv de masculii dominanți și că femelele dispun de mai multe modalități de a obține această resursă. „Femelele par să își procure o parte importantă din carne din alte surse decât masculul din grupul lor, inclusiv prin capturarea directă a prăzii”, a explicat William J. O’Hearn. Vârsta masculilor, un factor mult mai important Dacă hrana nu a influențat alegerea femelelor, cercetătorii au identificat totuși un element care pare să conteze semnificativ: vârsta masculului. Analizele au arătat că masculii aflați la maturitate timpurie și mijlocie aveau, în general, mai multe partenere decât cei foarte tineri sau cei aflați la vârste înaintate. În plus, femelele tindeau să rămână mai mult timp alături de masculii aflați în perioada lor de maximă maturitate. Oamenii de știință nu pot spune cu exactitate ce anume apreciază femelele la masculii din această categorie de vârstă. Ar putea fi vorba despre experiență, condiție fizică, capacitatea de protecție sau stabilitatea relațiilor sociale. De ce nu reprezintă carnea un criteriu decisiv Potrivit cercetătorilor, unul dintre motivele pentru care hrana nu influențează alegerea partenerului este raritatea acestor episoade. Pe durata studiului au fost observate, în medie, doar 1,12 evenimente care implicau carne pe lună, o frecvență mult mai redusă decât cea întâlnită în numeroase comunități umane de vânători-culegători. În aceste condiții, accesul ocazional la o carcasă nu oferă suficiente beneficii pentru a deveni un criteriu major în alegerea partenerului. În plus, deoarece femelele pot obține carne din mai multe surse, abilitatea unui mascul de a furniza hrană devine mai puțin relevantă pentru evaluarea calității sale generale. Alte calități ar putea influența alegerea femelelor Autorii studiului consideră că succesul unui mascul ar putea depinde de alte caracteristici sociale și comportamentale. „Babuinii de Guineea oferă un termen de comparație evolutivă deosebit de interesant în raport cu oamenii; în cazul lor, condiții ecologice și sisteme sociale similare au dus la diferențe privind importanța împărțirii hranei de origine animală în alegerea partenerului de către femele”, a declarat William J. O’Hearn. Cercetătorul subliniază că atunci când femelele au acces la mai multe surse de hrană, carnea nu mai reprezintă un factor decisiv în alegerea partenerului. „Atunci când femelele au la dispoziție numeroase surse de carne, acest aspect nu trebuie neapărat să fie un factor decisiv în alegerea partenerului.” Specialiștii cred că alte aspecte, precum grija față de pui, toleranța față de femele, capacitatea de a gestiona conflictele sau siguranța oferită grupului, ar putea avea o influență mai mare asupra deciziilor femelelor. Limitele cercetării Autorii studiului recunosc că există și anumite limite ale cercetării. Nu toate episoadele de procurare a cărnii au putut fi observate direct, iar identitatea vânătorului inițial a fost stabilită doar în 64 dintre cele 109 cazuri documentate. De asemenea, cercetarea s-a bazat pe indicatori indirecți ai succesului reproductiv, precum numărul partenerelor și durata relațiilor, fără a monitoriza fiecare naștere în parte. Cu toate acestea, concluziile oferă o perspectivă nouă asupra modului în care funcționează alegerea partenerului în societățile de babuini. Concluzia cercetătorilor Rezultatele studiului arată că, în cazul babuinilor de Guineea, împărțirea cărnii nu este suficientă pentru a atrage sau păstra partenere. Femelele par să acorde o importanță mai mare altor caracteristici ale masculilor, iar vârsta și maturitatea socială s-au dovedit a fi indicatori mult mai relevanți. Descoperirea sugerează că, deși anumite comportamente pot părea similare între specii, rolul lor evolutiv poate fi foarte diferit. Pentru babuinii de Guineea, valoarea unui partener nu este determinată în primul rând de hrana pe care o oferă, ci de un ansamblu mai complex de trăsături sociale și comportamentale. Studiul a fost publicat în revista științifică American Journal of Biological Anthropology.