Loviturile cu capul dintre capre ar putea dezvălui cum încep leziunile cerebrale. Foto: pexels.com Caprele, berbecii și boii moscați sunt renumiți pentru confruntările spectaculoase în care își lovesc capetele cu forță. Mult timp, oamenii de știință au crezut că aceste animale sunt protejate complet de astfel de impacturi datorită craniului gros și musculaturii puternice a gâtului. Un nou studiu sugerează însă că realitatea este mai complicată. Cercetătorii au descoperit că loviturile repetate par să lase urme în creierul caprelor mult mai devreme decât se credea, oferind indicii importante despre modul în care pot apărea traumatismele cerebrale și la oameni. Rezultatele au fost publicate sub forma unui preprint pe platforma bioRxiv, ceea ce înseamnă că nu au fost încă evaluate de experți independenți prin procesul de peer-review. Cercetătorii au observat sute de lovituri cu capul în fiecare zi Nicole Ackermans, cercetătoare la Universitatea din Alabama, studiază efectele loviturilor repetate asupra creierului. Interesul ei a pornit în 2022, când a analizat creierele unor boi moscați și a descoperit acumulări anormale ale proteinei tau, aceeași proteină asociată cu boala Alzheimer și cu traumatismele cerebrale repetate la oameni. Pentru noul studiu, echipa a urmărit timp de șase luni trei țapi tineri, numiți Alvin, Simon și Theo, care trăiau într-o fermă. Camerele video au înregistrat fiecare confruntare, iar lunar au fost recoltate probe de sânge, salivă și lichid cefalorahidian. La începutul și la finalul experimentului, animalele au fost investigate prin rezonanță magnetică folosind un aparat destinat oamenilor. În medie, fiecare capră și-a lovit capul de aproximativ 227 de ori pe zi, iar un senzor montat pe unul dintre coarne a măsurat impacturi de aproape 388 de newtoni, o forță comparabilă cu cea întâlnită la o lovitură puternică de cap în sporturile de contact. Primele semne de afectare: în lichidul din jurul creierului Analizele au arătat că, spre finalul perioadei de monitorizare, nivelurile unor biomarkeri asociați cu leziunile cerebrale au început să crească. Aceste substanțe sunt eliberate atunci când țesutul nervos este afectat sau supus unui stres repetat. Creșterea lor nu demonstrează singură existența unei boli, însă sugerează că în creier aveau loc modificări biologice importante. Citește și: Moment inedit pentru prințul Harry: o capră i-a sărit în poală în timpul unei ședințe de „goat yoga”. Reacția ducelui de Sussex a stârnit râsete Cercetătorii au găsit proteina tau în creierul caprelor Loviturile repetate par să lase urme în creierul caprelor mult mai devreme decât se credea. Foto: pexels.com După încheierea studiului, analiza țesutului cerebral a confirmat existența unor acumulări de proteină tau în neuronii caprelor. Totodată, cercetătorii au observat activarea celulelor responsabile cu repararea țesutului cerebral, o reacție care apare și în cazul leziunilor sau al bolilor neurodegenerative la oameni. Interesant este faptul că două capre mai tinere, care nu acumulaseră același număr de impacturi, nu prezentau aceste modificări. Acest lucru sugerează că deteriorarea apare treptat, după o perioadă îndelungată de lovituri repetate. Scanările cerebrale nu au arătat leziuni evidente Deși fiecare animal suferise între 5.000 și 7.000 de lovituri în cele șase luni, investigațiile imagistice nu au evidențiat leziuni majore. Caprele au fost supuse și unor teste de memorie, iar rezultatele au rămas normale. Totuși, cercetătorii au remarcat o activitate neobișnuit de intensă în zona frontală a creierului, un tipar care a fost observat și în stadiile foarte timpurii ale bolii Alzheimer la oameni. Autorii subliniază însă că aceste animale nu prezentau o boală neurologică, ci doar posibile semne foarte timpurii ale unor modificări produse de traumatismele repetate. Citește și: Jo, capra care a cucerit internetul! Povestea virală a animalului de la NEW Zoo Caprele, un model important pentru cercetare? Animalele au fost investigate prin rezonanță magnetică folosind un aparat destinat oamenilor. Foto: pexels.com În prezent, majoritatea studiilor privind traumatismele cerebrale sunt realizate pe șoareci și șobolani. Totuși, creierul acestora diferă semnificativ de cel uman. Caprele oferă câteva avantaje importante: au un creier cu pliuri asemănătoare celui uman; produc în mod natural proteine implicate în bolile neurodegenerative; nu trebuie expuse artificial la traumatisme, deoarece comportamentul lor natural presupune lovituri repetate cu capul. Mai mult, intensitatea impacturilor este comparabilă cu cea întâlnită în sporturi precum fotbalul, rugby-ul sau fotbalul american, unde sportivii sunt expuși frecvent unor lovituri repetate de intensitate redusă. Cercetătorii vor să afle când începe boala Următorul obiectiv este identificarea momentului în care aceste impacturi repetate depășesc pragul de siguranță și încep să producă o boală neurologică. „Este nevoie de 100.000 de lovituri cu capul?”, se întreabă autoarea principală, Nicole Ackermans. Ea crede că nu doar numărul impacturilor contează, ci și forța fiecăruia. Unele capre lovesc mult mai puternic decât altele și este posibil ca tocmai această diferență să influențeze gradul de afectare cerebrală. Specialiști independenți atrag însă atenția că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Deși studiul oferă indicii promițătoare, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma că mecanismele observate la capre se aplică și în cazul oamenilor. Dacă aceste concluzii vor fi validate, caprele ar putea deveni un model valoros pentru înțelegerea modului în care loviturile repetate la cap contribuie, în timp, la apariția bolilor neurodegenerative.