Știați că girafele pot efectua în minte operații simple de adunare?

Un nou studiu publicat în revista Scientific Reports aduce dovezi că girafele dețin abilități cognitive mai complexe decât se credea până acum. Cercetătorii au descoperit că aceste mamifere sunt capabile să efectueze în minte operații simple de adunare, ceea ce le plasează într-un grup restrâns de animale despre care se știe că pot estima și combina cantități ascunse privirii.

Până în prezent, astfel de competențe au fost demonstrate în principal la primate și la anumite specii de păsări, iar rezultatele noului experiment pun sub semnul întrebării ideea că raționamentul numeric este specific doar oamenilor și rudelor lor apropiate.

Cum a fost realizat experimentul?

Cercetarea a avut loc la Grădina Zoologică din Barcelona și a fost coordonată de Iker Loidi, cercetător la Universitatea din Barcelona. La studiu au participat patru girafe, care au fost supuse unor teste concepute pentru a evalua dacă pot calcula mental cantități pe care nu le mai aveau în câmpul vizual.

În fața fiecărei girafe a fost amplasată o masă pe care se aflau trei recipiente închise: două galbene și unul verde. Recipientele galbene conțineau bucăți de morcov pe care animalele le puteau observa timp de câteva secunde, iar recipientul verde adăpostea morcovii care urmau să fie adăugați ulterior.

După ce girafele vedeau conținutul celor două recipiente galbene timp de aproximativ cinci secunde, acestea erau închise. Cercetătorul lua apoi între unul și trei morcovi din recipientul verde și îi introducea, unul câte unul, într-unul dintre recipientele galbene, fără ca animalele să poată vedea rezultatul final, scrie earth.com. 

La final, ambele recipiente erau prezentate girafelor, care trebuiau să aleagă recipientul în care considerau că se află cea mai mare cantitate de hrană.

Calcul mental fără indicii vizuale

Elementul esențial al experimentului a fost faptul că girafele nu vedeau niciodată grămada finală de morcovi. Pentru a face alegerea corectă, ele trebuiau să rețină în memorie numărul inițial de bucăți din fiecare recipient și să actualizeze mental cantitatea după fiecare morcov adăugat.

Dacă ar fi avut acces vizual la hrana finală, animalele ar fi putut pur și simplu să compare cele două grămezi. În schimb, testul a fost conceput astfel încât succesul să depindă exclusiv de capacitatea lor de a realiza o operație mentală.

Rezultatele au depășit nivelul întâmplării

Toate cele patru girafe au ales recipientul cu mai multă hrană mult mai frecvent decât ar fi fost de așteptat dacă ar fi ghicit. În aproximativ două treimi dintre teste au indicat varianta corectă, demonstrând că puteau combina mental cantități de până la cinci bucăți de morcov.

Performanțele lor sunt comparabile cu cele observate la unele specii de maimuțe în experimente similare, ceea ce sugerează că această abilitate nu este exclusivă primatelor.

Scăderea s-a dovedit mult mai dificilă

Când cercetătorii au modificat experimentul și au început să scoată morcovi din recipiente, simulând astfel o operație de scădere, rezultatele s-au schimbat semnificativ.

Girafele nu au mai reușit să aleagă corect recipientul cu o frecvență mai mare decât cea a unei alegeri întâmplătoare. De asemenea, au întâmpinat dificultăți într-o variantă și mai complexă, în care morcovii erau mutați dintr-un recipient în altul.

Acest tipar este asemănător celui întâlnit la oameni. În general, scăderea reprezintă o operație mai dificilă decât adunarea și este învățată mai târziu de copii. Ea implică procese cognitive mai elaborate și o gândire mai lentă decât simpla adunare.

Potrivit lui Iker Loidi, rezultatele confirmă că există diferențe individuale între animale în ceea ce privește rezolvarea sarcinilor numerice și că, la fel ca în cazul oamenilor, scăderea este mai solicitantă decât adunarea.

Citește și: 15 curiozități despe girafe: știai că dorm doar 30 de minute pe noapte și beau apă de doar câteva ori pe săptămână?

Au făcut cu adevărat calcule?

Pentru a exclude posibilitatea ca girafele să se bazeze pe indicii vizuale sau pe gesturile cercetătorului, echipa a analizat atent comportamentul fiecărui exemplar.

O explicație alternativă era că animalele alegeau pur și simplu recipientul pe care cercetătorul îl atinsese ultima dată sau, în cazul testelor de scădere, îl evitau.

Analiza a arătat însă diferențe clare între cele patru girafe. Două dintre ele, Nakuru și Yalinga, păreau să se bazeze în mare parte pe acest indiciu vizual. În schimb, Nuru și Njano au continuat să ofere răspunsuri corecte chiar și atunci când urmarea recipientului atins le-ar fi condus la o alegere greșită.

Acest comportament reprezintă una dintre cele mai solide dovezi că aceste două girafe efectuau într-adevăr un calcul mental și nu reacționau doar la mișcările cercetătorului.

Nuru, cea mai talentată dintre girafe

Dintre toate exemplarele participante, Nuru s-a remarcat în mod special. Ea obținuse rezultate foarte bune și în studii anterioare dedicate percepției numerice la girafe, în care demonstrase că poate identifica în mod constant grămada cu cea mai mare cantitate de hrană, respectând principiile fundamentale ale percepției numerice întâlnite și la alte animale.

Astfel de diferențe individuale au mai fost observate și la primate, câini sau alte specii studiate pentru capacitatea de a aprecia cantități.

De ce ar avea girafele nevoie de astfel de abilități?

În sălbăticie, girafele trăiesc în grupuri flexibile care se despart și se reunesc frecvent. Totodată, ele se hrănesc cu frunzele copacilor răspândiți pe suprafețe întinse ale savanei africane, în special salcâmi.

Capacitatea de a estima rapid unde există mai multă hrană sau de a aprecia dimensiunea grupurilor poate reduce consumul inutil de energie și poate contribui atât la eficiența hrănirii, cât și la evitarea pericolelor.

Studii anterioare au arătat deja că girafele sunt capabile să ia decizii pe baza probabilităților și să aleagă opțiunea care le oferă cele mai mari șanse de a primi recompensa preferată.

O descoperire importantă pentru studiul inteligenței animale

Până acum, cercetările arătaseră doar că girafele pot compara cantități aflate în fața lor. Noul experiment demonstrează însă că cel puțin unele exemplare pot combina mental informații despre cantități pe care nu le mai văd, fără a se baza pe indicii simple.

Autorii studiului consideră că rezultatele contribuie la schimbarea perspectivei asupra inteligenței animale și arată că procese cognitive considerate odinioară specifice oamenilor sunt răspândite într-un număr mai mare de specii decât se credea.

În continuare, cercetătorii intenționează să testeze un număr mai mare de girafe și să afle dacă acestea urmăresc efectiv numărul obiectelor sau estimează volumul total al hranei. Răspunsul la această întrebare ar putea oferi informații valoroase despre modul în care funcționează percepția numerelor în lumea animală.

Citește și:  Ce culoare are limba unei girafe? Secretul fascinant ascuns în gura acestor uriași ai Africii