Specialiștii explică faptul că pisicile care circulă liber în afara locuinței intră frecvent în contact direct sau indirect cu animale sălbatice, de exemplu rozătoare, păsări sau lilieci, care pot fi purtători de diverși agenți infecțioși. Foto: AI Un studiu recent, preluat de Science Alert, arată că pisicile care au acces liber în exterior prezintă un risc semnificativ mai mare de a fi purtătoare de agenți patogeni zoonotici — de aproximativ trei până la cinci ori mai mare decât pisicile ținute exclusiv în interior. Prin „agenți patogeni zoonotici” se înțeleg microorganisme (virusuri, bacterii sau paraziți) care pot trece între animale și oameni, provocând boli la ambele categorii. Contactul cu fauna sălbatică și transmiterea bolilor Cercetarea, care a sintetizat date din peste 400 de studii științifice, a identificat aproape 100 de tipuri de agenți patogeni zoonotici asociați cu pisicile. Printre aceștia se regăsesc boli bine cunoscute precum rabia, infecții bacteriene de tip Salmonella, diferiți paraziți intestinali, dar și Toxoplasma gondii, un parazit frecvent studiat pentru impactul său asupra sănătății umane. Specialiștii explică faptul că pisicile care circulă liber în afara locuinței intră frecvent în contact direct sau indirect cu animale sălbatice, de exemplu rozătoare, păsări sau lilieci, care pot fi purtători de diverși agenți infecțioși. Un aspect important subliniat de cercetători este că proprietarii nu reușesc, de cele mai multe ori, să observe întreaga activitate de vânătoare a pisicilor. Se estimează chiar că aceasta este subevaluată cu până la 80%, ceea ce înseamnă că numeroase interacțiuni potențial riscante trec neobservate. Citește și: O pisică a urcat pe scenă în timpul scenei finale a unui spectacol de balet Romeo și Julieta. Momentul a devenit viral / VIDEO Riscuri legate de contaminarea mediului Pe lângă contactul direct cu alte animale, un alt factor important de risc îl reprezintă mediul contaminat de deșeurile pisicilor. Excrementele lăsate în spații deschise precum grădini, parcuri sau locuri de joacă pot conține ouă de paraziți rezistente, capabile să supraviețuiască în sol sau apă perioade îndelungate — de la luni până la chiar ani, conform sciencealert.com. Conform estimărilor incluse în analiză, populațiile de pisici cu acces necontrolat în exterior pot genera peste 60 de tone de fecale anual la fiecare 10.000 de gospodării. Aceste deșeuri pot conține, în funcție de tipul de parazit, sute de mii de ouă infecțioase, ceea ce crește semnificativ riscul de transmitere atât către alte animale, cât și către oameni. Măsuri de reducere a riscurilor Cercetătorii și medicii veterinari recomandă reducerea accesului liber și nesupravegheat al pisicilor în exterior ca principală metodă de prevenție. Printre alternativele propuse se numără utilizarea unor spații special amenajate și securizate pentru animale, plimbările în lesă sau supravegherea atentă în timpul timpului petrecut afară. Citește și: Ce fel de stăpân de animale ești, în funcție de luna în care te-ai născut. Ce spune astrologia despre relația ta cu animalul de companie Deși vaccinarea și tratamentele regulate de deparazitare sunt considerate esențiale pentru sănătatea pisicilor, experții subliniază că acestea nu pot oferi protecție completă împotriva tuturor agenților patogeni întâlniți în mediul exterior. În concluzie, autorii studiului atrag atenția că o gestionare mai responsabilă a modului în care pisicile domestice au acces la mediul exterior poate contribui nu doar la protejarea sănătății publice, ci și la conservarea biodiversității și la îmbunătățirea bunăstării animalelor. Potrivit acestora, pisicile crescute exclusiv în interior sau cele care ies afară doar în condiții controlate pot duce o viață mai sigură și mai lungă, fără a-și pierde neapărat calitatea vieții.