O companie vrea să readucă la viață antilopa albastră dispărută din Africa. Proiectul ridică însă întrebări

Compania americană Colossal Biosciences, cunoscută pentru proiectele sale controversate de „resuscitare” a unor specii dispărute, a anunțat că lucrează în secret la readucerea la viață a antilopei albastre – o specie dispărută de aproximativ 200 de ani.

Firma cu sediul în Dallas, care dezvoltă deja hibrizi moderni ai mamutului lânos, ai păsării dodo și ai tigrului tasmanian, își îndreaptă acum atenția către fauna dispărută din Africa.

Antilopa albastră, o specie pierdută din vina omului

Antilopa albastră (bluebuck), cunoscută și ca antilopa albastră africană, trăia în sudul Africii și este considerată singurul mamifer african de talie mare dispărut în perioada istorică documentată.

Dispariția sa rapidă este pusă pe seama vânătorii excesive din perioada colonială, pierderii habitatului și competiției cu animalele domestice pentru pășuni.

„Este un exemplu clar de extincție provocată de oameni și, teoretic, una pe care am putea-o inversa cu tehnologia actuală sau cea care va apărea în următorii ani”, a explicat Beth Shapiro, director științific al companiei, conform CNN.

Cum încearcă cercetătorii să „recreeze” specia

Proiectul a început în 2024, când oamenii de știință au extras ADN dintr-un exemplar de antilopă albastră păstrat într-un muzeu din Suedia. Pe baza acestuia, au reconstituit genomul speciei și au identificat genele responsabile pentru trăsăturile sale distinctive: blana gri-albăstruie, petele deschise din jurul ochilor și coarnele lungi, curbate.

Analizele au arătat că cele mai apropiate rude genetice sunt antilopele sable și roan. Cercetătorii folosesc în prezent antilopa roan ca „model”, modificând ADN-ul acesteia pentru a o apropia cât mai mult de aspectul antilopei dispărute.

Planul este ca embrionul obținut în laborator să fie implantat într-o femelă de antilopă roan, care va acționa ca mamă surogat. Perioada de gestație este de aproximativ nouă luni.

„Ne aflăm acum în faza de editare a genomului, când introducem modificări cheie specifice antilopei albastre şi gene ale acesteia în celule de antilopă roan. După finalizarea diverselor modificări, următorul pas va fi utilizarea celulelor modificate pentru a crea un embrion şi a trece apoi la implantare. De acolo, gestaţia ar trebui să dureze aproximativ nouă luni”, a explicat Ben Lamm.

Directorul executiv Ben Lamm estimează că primul exemplar ar putea fi adus pe lume „în următorii ani”, nu în decenii.

Tehnologii noi cu potențial pentru conservare

Compania susține că a realizat deja progrese importante, inclusiv recoltarea de ovule și crearea de celule stem pluripotente din antilopa roan – tehnologii considerate premiere pentru această specie.

„Suntem implicaţi de doi ani în proiectul antilopei albastre şi am finalizat deja mai multe etape fundamentale. Suntem la fel de entuziasmaţi de modul în care tehnologia noastră poarte ajuta antilopele vii de astăzi. Aproximativ o treime dintre cele aproximativ 90 de specii de antilope din lume sunt ameninţate sau aproape ameninţate”, a declarat Ben Lamm, CEO şi cofondator al companiei Colossal Biosciences.

Aceste descoperiri ar putea fi aplicate și pentru salvarea unor specii de antilope aflate în pericol critic, precum hirola sau gazela dama, ale căror populații sunt în declin din cauza pierderii habitatului și a fragmentării genetice.

Critici: „Nu este o prioritate reală de conservare”

Nu toți specialiștii sunt convinși de utilitatea proiectului. David Mallon, expert în conservarea antilopelor, a descris inițiativa drept „extrem de interesantă din punct de vedere științific”, dar a pus sub semnul întrebării relevanța sa practică.

„Se investesc sume uriașe în astfel de proiecte, dar mulți ar spune că acești bani ar trebui direcționați către salvarea speciilor care încă există și sunt în pericol real de dispariție”, a declarat el.

În ultimii ani, unele programe de conservare tradițională au avut succes, cum ar fi reintroducerea oryxului arab sau a oryxului cu coarne în formă de iatagan în habitatul natural.

Unde ar putea trăi „noua” antilopă

Un alt semn de întrebare major este legat de habitat. Chiar dacă specia ar fi recreată, nu este clar dacă ecosistemele actuale ar putea susține populații viabile. De exemplu, antilopa roan – specie apropiată genetic – a pierdut o mare parte din habitat din cauza extinderii activităților umane și agricole, chiar și în unele parcuri naționale.

Compania spune că lucrează deja cu organizații de conservare și autorități locale pentru a identifica zone din sudul Africii unde animalele ar putea fi reintroduse.

„Oamenii au făcut asta. Coloniştii europeni au exterminat antilopa albastră din zona Capului Bunei Speranţe în mai puţin de 34 de ani. Nu există nicio ambiguitate cu privire la cauză şi nu există nicio ambiguitate cu privire la cine este vinovat. Dacă avem capacitatea de a îndrepta această nedreptate, cred că avem obligaţia de a o face”, a adăugat Ben Lamm.

Citește și: A fost creat primul șoarece lânos din lume, în laborator. Ar putea duce la reapariția mamutului lânos

„De-extincția”, între știință și controverse

Deși Colossal Biosciences folosește termenul de „de-extincție”, mulți experți subliniază că readucerea exactă a unei specii dispărute este imposibilă. Animalele create în laborator ar fi, în realitate, doar aproximări genetice – organisme modificate pentru a semăna cu speciile dispărute, dar fără comportamentele și rolul ecologic original.

„Sincer, cred că dezbaterea serveşte uneori ca o modalitate de a evita o discuţie mai dificilă, şi anume faptul că protecţia mediului, aşa cum este ea practicată în prezent, nu dă rezultate. Pierdem specii mai repede decât poate setul nostru existent de instrumente să abordeze această problemă”, a explicat Ben Lamm.

Chiar și Beth Shapiro a recunoscut anterior că „odată ce o specie dispare, ea este pierdută definitiv”.

Investiții uriașe și planuri ambițioase

În ciuda criticilor, compania continuă să atragă investiții importante și susținere din partea unor nume celebre. Fondată în 2021 de Ben Lamm și geneticianul George Church, compania a obținut finanțări de peste 500 de milioane de dolari.

Pe lângă antilopa albastră, Colossal lucrează la proiecte similare pentru mamutul lânos, pasărea dodo și tigrul tasmanian.

Un instrument de conștientizare sau o soluție reală? Pentru fondatorii companiei, astfel de inițiative au și un rol simbolic: atrag atenția asupra pierderii biodiversității.

„De-extincția nu este soluția. Este doar una dintre soluțiile posibile într-un domeniu mult mai larg. Avem nevoie de inovație în toate direcțiile conservării”, a concluzionat Ben Lamm.

Citește și: Romulus și Remus, lupii străvechi înviați în laborator, au crescut mari. Cum arată la 6 luni / VIDEO