Pescărușii au „invadat” blocurile din București. foto: pexels.com Tot mai multe blocuri din București au devenit, în ultimii ani, locuri de cuibărit pentru pescăruși. După porumbei, aceste păsări s-au adaptat rapid mediului urban, spre nemulțumirea locatarilor care se plâng de zgomot, mizerie și comportament agresiv. În unele cazuri, frustrarea duce la gesturi extreme – dar cu consecințe legale serioase. Un astfel de incident a avut loc recent în Sectorul 3, unde o femeie de 59 de ani a distrus mai multe cuiburi de pescăruși de pe terasa unui bloc. Vecinii au alertat autoritățile, iar cazul a ajuns în atenția poliției. Ouăle care au putut fi salvate au fost preluate de echipaje și transportate într-un centru de reabilitare a animalelor sălbatice, unde au fost puse în incubator. Distrugerea cuiburilor de pescăruși, o infracțiune Puțini știu că intervențiile de acest tip sunt ilegale. Pescărușii sunt specii protejate, iar distrugerea cuiburilor sau a ouălor poate atrage sancțiuni severe. Legislația din România prevede amenzi consistente – care pot ajunge până la 60.000 de lei – dar și dosar penal, cu risc de pedeapsă de până la un an de închisoare. Nemulțumirile locatarilor rămân însă reale. Mulți spun că sunt nevoiți să curețe zilnic urmele lăsate de păsări și să suporte zgomotul constant. „Nu cred că e neapărat o problema, dar nici nu cred că este locul lor, într-un număr atât de mare”. „De curățat trebuie să curățăm în fiecare zi mizeria care curge”. „A fost o perioada când erau mai violenți așa, au un sunet”, spun oamenii. Pescărușii au „invadat” blocurile din București După porumbei, aceste păsări s-au adaptat rapid mediului urban, spre nemulțumirea locatarilor. foto: pexels.com Specialiștii explică fenomenul prin adaptarea forțată a păsărilor la schimbările de mediu. Reducerea habitatului natural și lipsa hranei din zonele litorale le-au determinat să caute alternative. „Au trecut pe acoperișuri pentru că le-am luat plajele, au venit pe uscat pentru că nu au mai avut peste pe mare. S-au adaptat și la gunoaie, să vâneze și păsări mai mici sau chiar mamifere mici. S-au obișnuit cu ceea ce înseamnă mediu urban, iar acoperișurile au fost identificate că fiind un mediu propice de a-și depune ouăle”, spune Răzvan Popescu Mirceni. Blocurile de până la 5-6 etaje sunt preferate, deoarece seamănă cu stâncile de pe litoral – mediul lor natural de cuibărit. Citește și: Pescărușii din Scoția, în atenția politicienilor. Păsările au un comportament agresiv, iar locuitorii trăiesc cu teamă Cum poți ține pescărușii la distanță Autoritățile și specialiștii subliniază că alungarea sau distrugerea cuiburilor nu este o soluție legală sau eficientă. Există însă metode de descurajare, deși unele implică costuri suplimentare pentru asociațiile de proprietari. „Să modificăm structura acoperișului să nu mai fie potrivită pentru pescăruși, să îl facem înclinat, să îi punem o plasă, dar au fost situații când cuibăreau pe plasă”, explică Oana Vasiliu. Alte soluții recomandate de specialiștii din România includ montarea de sisteme anti-păsări, eliminarea surselor de hrană (în special a deșeurilor) și colaborarea cu autoritățile locale pentru intervenții controlate. Tot mai multe cazuri de păsări rănite Ce riscă locatarii care le distrug cuiburile și ce soluții recomandă specialiștii? foto: pexels.com Centrele de reabilitare a faunei sălbatice semnalează o creștere a numărului de pescăruși răniți, aduși după interacțiuni agresive cu oamenii. Acest lucru arată că problema nu este doar una de disconfort urban, ci și de conviețuire dificilă între oameni și animale. În lipsa unor măsuri coordonate și a unei mai bune informări, conflictele dintre locatari și aceste păsări vor continua. Specialiștii atrag atenția că soluțiile trebuie să fie legale și sustenabile, nu impulsive. Citește și: Ce mănâncă pescărușii? De la profiteroluri la cârtițe și multe alte surprize, toate găsite în stomacul lor