Anaconda prezentată în episodul viitoarei serii „Pole to Pole with Will Smith” măsoară între 4,9 și 5,2 metri, iar specialiștii precizează că, deși nu este veninoasă, reptila poate fi extrem de periculoasă Descoperire spectaculoasă în Amazon! O echipă de cercetători a făcut o descoperire uimitoare în inima pădurii tropicale amazoniene: o nouă specie de anaconda verde, până acum necunoscută oamenilor de știință. Momentul întâlnirii cu această reptilă gigantică a fost surprins de camerele de filmat într-o serie documentară recentă produsă de National Geographic, oferind imagini captivante din sălbăticie. Expediția în inima Amazonului Acțiunea a avut loc în Teritoriul Baihuaeri Waorani, o zonă izolată din Amazonia ecuadoriană, unde cercetătorii au colectat probe în 2022 pentru un amplu studiu genetic dedicat șerpilor constrictori. În filmări, expertul în venin Bryan Fry și actorul Will Smith parcurg apele tulburi ale râurilor amazoniene împreună cu ghizi locali Waorani. Într-o mică poiană, grupul descoperă o anacondă impresionantă, care este imobilizată cu grijă de ghizi pentru a permite prelevarea unor probe din solzi, fără a pune reptila în pericol. Anaconda prezentată în episodul viitoarei serii „Pole to Pole with Will Smith” măsoară între 4,9 și 5,2 metri, iar specialiștii precizează că, deși nu este veninoasă, reptila poate fi extrem de periculoasă datorită constrictorilor puternici care o transformă într-un prădător capabil să înfășoare și să sufoca prada. Citește și: 6 descoperiri din Amazon: de la orașe pierdute la misterioșii „câini-fantomă” O nouă specie de anaconda: Eunectes akayima Analizele genetice realizate pe probele prelevate au arătat că ceea ce se credea o singură specie de anaconda verde include de fapt două specii distincte: Eunectes murinus, anaconda verde sudică deja cunoscută, Eunectes akayima, noua specie de anaconda verde nordică. Se estimează că cele două specii s-au separat în urmă cu aproximativ 10 milioane de ani, acumulând diferențe genetice semnificative – aproximativ 5,5% din ADN-ul lor diferă, comparativ cu doar 2% diferență între oameni și maimuțe. Anaconda verde nordică își are habitatul în bazinul nordic al Amazonului, care se întinde în Ecuador, Columbia, Venezuela, Trinidad, Guyana, Surinam și Guyana Franceză, în timp ce anaconda verde sudică populează bazinul sudic, cuprinzând zone din Brazilia, Peru, Bolivia și Guyana Franceză. Caracteristici și ecologie Ambele specii trăiesc în medii umede și râuri, petrecând mult timp scufundate în apă. Verdele măsliniu al corpului le permite să se camufleze eficient, facilitând vânătoarea prăzii mari, precum capibarele, caimanii și căprioarele. Anacondele verzi sunt cei mai grei șerpi din lume, unele depășind 250 de kilograme și 30 de centimetri în circumferință. Femelele anacondei nordice sunt mai mari și mai grele decât masculii, ceea ce le conferă un rol diferit în lanțul trofic și în strategia de vânătoare. Implicații pentru sănătatea mediului Studiul dietei celor două sexe a relevat aspecte importante despre ecosistem: femelele consumă pradă mai mică și mai jos în lanțul trofic, în timp ce masculii vânează caimani și pești mari, acumulând mai multe toxine din mediul înconjurător, inclusiv metale grele și perturbatori endocrini rezultați din scurgeri petroliere. Aceasta oferă cercetătorilor indicii valoroase despre nivelul de poluare la care sunt expuse comunitățile umane din Amazon. În urma acestor descoperiri, Fry dezvoltă un ghid alimentar pentru comunitatea Waorani, recomandând evitarea prădătorilor de nivel superior pentru femei însărcinate și copii mici, scrie livescience.com. Documentarul Noile imagini și descoperiri vor fi prezentate în seria „Pole to Pole with Will Smith”, care va avea premiera pe 13 ianuarie pe National Geographic și pe 14 ianuarie pe platformele Disney+ și Hulu. Această expediție nu doar că arată frumusețea și pericolul Amazonului, dar aduce și dovezi științifice care schimbă înțelegerea noastră despre diversitatea genetică și ecologia anacondelor verzi. Citește și: Animalele care au 10.000 de episoade de somn a câte 4 secunde. Motivul este surprinzător foto: National Geographic/Tom Barbor-Might