Vulpea roșie melanistică. foto Facebook @Wildlife Learning Center Vulpea roșie este una dintre cele mai răspândite specii de carnivore din lume. Însă, dincolo de binecunoscuta blană roșiatică, există și variante rare, spectaculoase, precum vulpea în formă melanistică sau „jar” – adică vulpi cu blană foarte închisă, aproape neagră. Habitat și răspândire Vulpea roșie trăiește pe scară largă în: America de Nord Europa Asia anumite regiuni din Australia Specia a fost introdusă în Australia și în unele zone din America de Nord din Europa, adaptându-se rapid la diverse medii. Aceste animale sunt în general: crepusculare (active la răsărit și apus) nocturne (active noaptea) De regulă, sunt solitare, dar pot vâna uneori în perechi, potrivit wildlifelearningcenter.org. Vulpile își fac vizuini subterane, iar aceleași adăposturi pot fi folosite de mai multe generații. Alimentația vulpii roșii Vulpea roșie cu blană neagră este un speciment foarte rar în natură. foto Facebook @Wildlife Learning Center Vulpea roșie este un animal omnivor, cu o dietă variată: rozătoare iepuri insecte hoituri Pe lângă acestea, consumă și: iarbă fructe Această flexibilitate alimentară contribuie la succesul speciei în diverse habitate. Curiozități despre vulpea roșie Este considerată cea mai mare specie de vulpe Unii masculi pot ajunge până la aproximativ 13–14 kg Deși poartă numele de „roșie”, blana poate avea și alte culori: negru (melanistic) galben-roșiatic gri deschis Totuși, varianta clasică, roșiatic-portocalie, rămâne cea mai comună. Ce este melanismul și cum apare la vulpi Melanismul este prezent în mare parte în captivitate. foto Facebook @Wildlife Learning Center Melanism este o trăsătură genetică recesivă care determină o producție mai mare de melanină – pigmentul responsabil pentru culoarea închisă a pielii și blănii. Pentru ca o vulpe să fie complet melanistică, ambii părinți trebuie să poarte gena recesivă. În natură, acest lucru este rar, deoarece șansele ca două vulpi cu aceeași trăsătură să se împerecheze sunt reduse. De ce sunt mai frecvente pe ferme decât în sălbăticie În sălbăticie, vulpile melanistice sunt extrem de rare. Însă în fermele de blană, situația este diferită. Acolo, vulpile argintii (o formă melanistică) sunt crescute selectiv, fiind împerecheate doar cu indivizi care au aceeași trăsătură genetică. Această selecție artificială a dus la: apariția unor variații de culoare inexistente în natură modificări ale comportamentului și fiziologiei comparativ cu vulpile sălbatice Printre aceste variații se numără inclusiv forme leucistice, albe sau roșu intens. Cât de rare sunt vulpile complet negre View this post on Instagram A post shared by Science Is Fun By Tomas Rosko (@sciencefunn) Datele arată că: aproximativ 10% dintre vulpi sunt forme „argintii” (melanistice) însă vulpile complet negre sunt extrem de rare în Europa acestea reprezintă doar aproximativ 1% din populație și apar mai ales în nordul continentului Citește și: Trei vulpi, filmate în centrul Bucureștiului. Cum explică specialiștii apariţia acestora în oraș Ce spune știința despre culoarea blănii Cercetările arată că mecanismele care determină culoarea blănii, inclusiv melanismul, sunt cunoscute doar parțial. Un studiu publicat în revista BioScience (2015) subliniază că: Cauzele fiziologice ale colorării sunt evidente, dar insuficient studiate, iar rolul evoluției în aceste variații nu este pe deplin înțeles. Rolul geneticii: teoria lui Mendel Moștenirea melanismului poate fi explicată prin principiile geneticii mendeliene, formulate de Gregor Mendel în 1865. Înainte de aceste descoperiri, se credea că trăsăturile se „amestecă” între părinți, similar culorilor. Mendel a demonstrat însă că: trăsăturile sunt transmise prin unități distincte (gene) fiecare genă acționează independent în organism Această teorie explică de ce anumite caracteristici rare, precum melanismul, apar doar în condiții specifice. Citește și: Invazie de vulpi pe acoperișul noii clădiri Google de 1 miliard de lire din Londra