Creatura preistorică bizară cu dinți orientați lateral și maxilar răsucit. foto: ilustrație Vitor Silva Creatura preistorică bizară cu dinți orientați lateral și maxilar răsucit era deja o „fosilă vie” acum 275 de milioane de ani. Paleontologii au identificat o specie preistorică neobișnuită, care trăia în apă și avea un maxilar inferior răsucit și dinți orientați lateral. Creatura, numită Tanyka amnicola, trăia acum aproximativ 275 de milioane de ani și era deja considerată un fel de „fosilă vie” chiar și în perioada în care exista. Descoperirea a fost prezentată într-un studiu publicat în revista științifică Proceedings of the Royal Society B. Creatura preistorică bizară cu maxilar răsucit Potrivit cercetătorilor, Tanyka amnicola aparținea grupului numit Tetrapoda, care include toate vertebratele cu patru membre – adică reptilele, păsările, mamiferele și amfibienii de astăzi. Deși această creatură a trăit cu mult înainte de apariția dinozaurilor, ea era deja o relicvă evolutivă în perioada în care trăia – epoca Permiană. În acea perioadă, multe dintre primele linii evolutive ale tetrapodelor dispăruseră deja. Totuși, linia din care provenea această specie pare să fi supraviețuit, chiar în timp ce alte tetrapode evoluau și se diversificau. Jason Pardo, autorul principal al studiului și cercetător asociat la Field Museum, a explicat: „Tanyka provine dintr-o linie evolutivă foarte veche despre care nu știam că a supraviețuit până în acea perioadă și este, în același timp, un animal foarte ciudat. Într-un fel, seamănă cu ornitorincul: un organism care aparține unei linii vechi și care a supraviețuit chiar și după apariția unor forme mai moderne.” Fosile descoperite într-un fost râu din Brazilia Noua specie a fost identificată pe baza a nouă fragmente fosilizate de maxilar inferior, fiecare având aproximativ 15 centimetri lungime. Aceste fosile au fost descoperite într-o albie de râu secată din nord-estul Braziliei. Deși maxilarele sunt suficient de distincte pentru a confirma o specie nouă, lipsa altor fosile înseamnă că multe detalii despre animal rămân necunoscute. Pe baza rudelor sale apropiate, cercetătorii cred că Tanyka amnicola ar fi putut semăna cu o salamandră cu botul puțin mai lung. Creatura ar fi avut probabil aproximativ 90 de centimetri lungime. Tipul de rocă în care au fost găsite fosilele sugerează că animalul trăia în lacuri sau ape dulci, având un stil de viață predominant acvatic. Maxilarul răsucit i-a uimit pe cercetători Cea mai surprinzătoare trăsătură descoperită la aceste fosile este forma neobișnuită a maxilarului inferior, potrivit livescience.com. Analiza a arătat că maxilarul era răsucit, astfel încât dinții erau orientați spre lateral, nu în sus – așa cum se întâmplă la aproape toate celelalte tetrapode. Jason Pardo a spus că această particularitate i-a nedumerit pe cercetători ani de zile: „Maxilarul are o răsucire foarte ciudată, care ne-a dat bătăi de cap. La început ne-am întrebat dacă nu cumva este o deformare. Dar avem nouă maxilare diferite și toate prezintă aceeași trăsătură, inclusiv cele foarte bine conservate. Deci nu este o anomalie – așa era construit animalul.” Citește și: Descoperire rară în Africa: 7 insecte ciudate, asemănătoare cu broaștele, identificate în pădurea tropicală din Uganda Un mod de hrănire probabil unic Cercetătorii au observat și alte caracteristici neobișnuite. Suprafața interioară a maxilarului inferior – cea orientată spre limbă – era rotită în sus și acoperită cu numeroase structuri mici asemănătoare dinților, numite denticule. Acestea ar fi format o suprafață de măcinare, sugerând că animalul avea un mod neobișnuit de a se hrăni. Specialiștii cred că această specie se hrănea probabil cu: mici nevertebrate posibil și cu material vegetal Acest lucru ar fi neobișnuit, deoarece majoritatea tetrapodelor primitive sunt considerate carnivore. O fereastră spre viața de pe supercontinentul Gondwana În perioada în care trăia această creatură, actuala Brazilie făcea parte din supercontinentul Gondwana. Potrivit cercetătorilor, descoperirea oferă indicii importante despre ecosistemele de atunci. Ken Angielczyk, curator la Field Museum și coautor al studiului, a explicat: „Tanyka ne ajută să înțelegem cum funcționa această comunitate de animale, cum era structurată și ce mâncau diferitele specii.” Citește și: El e cel mai bătrân animal de pe Terra! A ajuns la vârsta de 193 de ani