Crabul albastru pe litoralul românesc ridică semne de întrebare pentru specialiști. Sursa foto: Freepik.com Crabul albastru este una dintre cele mai spectaculoase și, în același timp, controversate specii care au ajuns în ultimii ani în apele europene. Ușor de recunoscut datorită culorii intense, cu nuanțe de albastru-verzui și clești puternici, acest crustaceu impresionează prin dimensiuni și adaptabilitate. Originar de pe coasta vestică a Oceanului Atlantic, din zona Golfului Mexic, crabul albastru este cunoscut pentru comportamentul său agresiv și pentru capacitatea de a se adapta rapid la noi medii. Deși este considerat o delicatesă în multe țări, în ecosisteme precum cel al Mării Negre, crabul albastru ridică semne serioase de întrebare. Specialiștii atrag atenția că apariția sa nu este doar un fenomen izolat, ci un indiciu clar al schimbărilor care au loc în mediul marin. Crabul albastru, apariție rară în sudul litoralului Recent, un exemplar de crab albastru a fost observat pe plaja din Olimp, în județul Constanța. Prezența sa pe țărm a atras imediat atenția turiștilor, dar mai ales a biologilor marini. Pentru Marea Neagră, o astfel de specie este încă neobișnuită, însă frecvența aparițiilor este în creștere. Specialiștii spun că litoralul românesc începe să ofere condiții favorabile pentru această specie. Zonele cu fund mâlos, temperaturile mai ridicate ale apei și abundența hranei sunt factori care ajută crabul albastru să supraviețuiască și să se înmulțească. Crabul albastru pe litoralul românesc: de unde provine și cum a ajuns în Marea Neagră Crabul albastru provine din vestul Oceanului Atlantic, fiind întâlnit în mod natural pe coastele Statelor Unite și în Golful Mexic. Extinderea sa către mările europene este pusă pe seama transportului maritim, dar și a schimbărilor climatice. Larvele pot fi transportate în apa de balast a navelor, iar temperaturile tot mai ridicate ale apelor permit speciei să se adapteze rapid. În ultimele decenii, crabul albastru a fost semnalat în Marea Mediterană, iar mai recent și în Marea Neagră. Impactul asupra pescuitului Pentru pescari, apariția crabului albastru nu este deloc o veste bună. Aceștia se plâng că exemplarele prinse accidental în plase provoacă pagube serioase. Crabul albastru rupe plasele, se încurcă în ele și consumă peștii deja capturați. Acest comportament duce la pierderi economice și la mult timp pierdut pentru reparații. În zonele unde populația a crescut, pescuitul tradițional a devenit mai dificil. Un prădător eficient și oportunist Crabul albastru este o specie prădătoare, cu un apetit ridicat. Se hrănește cu scoici, alte crustacee și pești tineri. Acest lucru poate afecta serios speciile locale, care nu sunt adaptate să facă față unui astfel de competitor. Dezechilibrul creat în ecosistem poate avea efecte pe termen lung. Reducerea populațiilor de moluște sau pești mici influențează întreg lanțul trofic. Este crabul albastru un pericol pentru oameni? Deși aspectul său poate părea intimidant, crabul albastru nu reprezintă un pericol direct pentru oameni. Totuși, cleștii săi sunt foarte puternici și pot provoca răni dacă animalul este manipulat. Specialiștii recomandă evitarea contactului direct și anunțarea autorităților sau a biologilor marini atunci când este observat un exemplar pe plajă. Crabul albastru pe litoralul românesc: poate deveni o resursă economică? În multe țări, crabul albastru este valorificat comercial și este considerat o delicatesă. Există posibilitatea ca, pe termen lung, această specie să devină o resursă economică și în România. Până atunci însă, impactul negativ asupra pescuitului pare să fie mai puternic decât beneficiile. 10 lucruri mai puțin cunoscute despre crabul albastru Crabul albastru își schimbă culoarea în funcție de vârstă și de mediul în care trăiește. Masculii au nuanțe de albastru mai intense decât femelele. Poate înota, folosindu-și ultimele picioare adaptate ca niște lopeți. Are o creștere rapidă și se adaptează ușor la medii noi. Este activ atât ziua, cât și noaptea. Poate supraviețui perioade scurte în afara apei. Este considerat specie invazivă în mai multe mări europene. Joacă un rol important în ecosistemele native, dar destabilizează ecosistemele noi. Este o sursă importantă de hrană pentru alte animale în habitatul său natural. Este unul dintre cele mai studiate crustacee din lume.