Marte a fost cândva o „planetă albastră”?

Marte a fost cândva o „planetă albastră”? De zeci de ani, cercetările asupra Planetei Roșii au scos la iveală urme clare ale apei din trecutul său îndepărtat. Delte fluviale fosilizate, minerale transformate prin contactul cu apa și structuri modelate de eroziune au conturat treptat imaginea unei planete care nu a fost mereu aridă.

Noi indicii sugerează că Marte a fost cândva o adevărată „planetă albastră”

Totuși, o întrebare majoră a rămas fără un răspuns definitiv: ce fel de climă avea Marte în perioada sa umedă? Era o lume rece, dominată de gheață, sau o planetă cu temperaturi mai blânde și ape stabile la suprafață?

Un nou studiu aduce dovezi convingătoare care înclină balanța spre cea de-a doua variantă. Cercetătorii susțin că, în urmă cu aproximativ 3 miliarde de ani, emisfera nordică a planetei Marte era acoperită de un ocean vast, suficient de întins încât planeta să poată fi descrisă drept o adevărată „planetă albastră”, conform phys.org. 

Indiciile ascunse în cel mai mare canion din Sistemul Solar

Acest sistem gigantic de canioane se întinde pe mai mult de 4.000 de kilometri, are aproximativ 200 de kilometri lățime și eclipsează ca dimensiuni Marele Canion de pe Pământ.

Echipa de cercetători s-a concentrat asupra unei regiuni din sud-estul zonei Coprates Chasma, despre care se crede că a adăpostit cândva un lac de mari dimensiuni. Acolo, oamenii de știință au identificat structuri geologice numite „depozite cu front abrupt” (scarp-fronted deposits – SFD), aflate la baza pereților canionului. Aceste formațiuni sunt considerate dovezi clare ale existenței unor râuri care curgeau spre interiorul canionului.

Un detaliu esențial a atras atenția cercetătorilor: toate aceste depozite se află la aproape aceeași altitudine, cuprinsă între –3.750 și –3.650 de metri. Această uniformitate sugerează existența unui nivel stabil al apei, menținut pe o perioadă îndelungată.

Citește și: Ce a descoperit NASA pe Marte? „Am identificat ceea ce ar putea fi o biosemnătură”

Un ocean marțian care acoperea o emisferă întreagă

Analiza acestor date indică faptul că apa din canion putea atinge, în unele zone, adâncimi de până la 1.000 de metri. Dacă acest nivel al apei era constant, atunci câmpiile joase din emisfera nordică – situate la altitudini mai mici decât interiorul canionului – trebuie să fi fost inundate complet.

„Rezultatele noastre oferă dovezi pentru cel mai adânc și mai extins ocean identificat vreodată pe Marte, un ocean care ar fi acoperit întreaga emisferă nordică”, a explicat Ignatius Argadestya, autorul principal al studiului și doctorand la Universitatea din Berna, Elveția.

Această descoperire schimbă radical modul în care este privită evoluția climatică a Planetei Roșii și susține ideea unui Marte mult mai asemănător cu Pământul în trecutul său îndepărtat.

Implicații pentru existența vieții

Prezența unui ocean stabil, de asemenea dimensiuni, ridică inevitabil întrebarea dacă Marte ar fi putut susține forme de viață. Deși nu există dovezi directe în acest sens, condițiile par să fi fost favorabile, cel puțin pentru microorganisme.

Totuși, răspunsurile definitive ar putea întârzia să apară. Anularea recentă a misiunii Mars Sample Return de către Statele Unite complică eforturile de a aduce mostre de sol marțian pe Pământ pentru analize detaliate.

De la planeta roșie la planeta albastră

„Suntem obișnuiți să vedem Marte ca pe o lume uscată și roșie. Însă rezultatele noastre arată clar că, în trecut, a fost o planetă albastră, comparabilă cu Pământul. Această transformare ne arată cât de fragilă este apa pe o planetă și cât de ușor poate dispărea”, a subliniat Argadestya.

Profesorul Fritz Schlunegger, specialist în geologie exogenă la Universitatea din Berna, a explicat că cercetarea s-a bazat pe metode folosite frecvent pe Pământ: „Am aplicat concepte sedimentologice dezvoltate în studiile terestre pentru a interpreta structurile de pe Marte. Practic, am comparat mediile de depunere de pe Pământ cu cele observate pe Planeta Roșie”.

Ce urmează în explorarea Planetei Roșii

Următorul pas pentru echipa de cercetare este analiza detaliată a compoziției chimice și minerale a depozitelor SFD. Aceste studii vor fi realizate de la distanță, cu ajutorul sondelor aflate pe orbită: ExoMars Trace Gas Orbiter și Mars Express, ale Agenției Spațiale Europene, precum și Mars Reconnaissance Orbiter, aparținând NASA.

„Acum că avem dovezi solide că Marte a fost o planetă albastră, următoarea provocare este să înțelegem ce procese de alterare au avut loc și cum s-a transformat planeta în lumea aridă pe care o vedem astăzi”, a concluzionat Argadestya.