Pisicile sunt privite de mulți ca animale de companie blânde, liniștitoare și afectuoase. Totuși, o serie de cercetări recente ridică întrebări privind impactul lor potențial asupra sănătății mintale umane. Un studiu amplu, care sintetizează peste 40 de ani de date științifice, readuce în discuție posibilitatea ca deținerea unei pisici să fie asociată cu un risc mai mare de dezvoltare a unor tulburări psihotice, inclusiv afecțiuni din spectrul schizofreniei. Această concluzie, deși încă discutată în comunitatea științifică, a generat un interes major în domeniul sănătății publice. O analiză globală a cercetărilor din ultimele decenii Studiul coordonat de psihiatrul John McGrath de la Queensland Centre for Mental Health Research (Australia) a reunit rezultatele a 17 cercetări realizate în 11 țări, printre care Statele Unite și Regatul Unit. Analiza cumulativă indică o asociere statistică între prezența unei pisici în gospodărie și probabilitatea crescută de apariție a simptomelor psihotice sau a tulburărilor din spectrul schizofreniei, scrie sciencealert.com. Cercetătorii subliniază însă că această asociere nu trebuie interpretată drept o relație de cauzalitate. Multe dintre studiile examinate au limite semnificative, ceea ce înseamnă că rezultatele trebuie considerate indicii, nu concluzii finale. Citește și: Toxoplasmoza la pisici: ce este și cum poate afecta felinele Toxoplasma gondii – potențiala verigă de legătură între om și pisică Ipoteza unei relații între pisici și sănătatea mintală nu este nouă. De aproape trei decenii, oamenii de știință investighează rolul parazitului Toxoplasma gondii, care se poate transmite prin fecalele pisicilor, prin carne insuficient gătită ori prin apă contaminată. Acest parazit este prezent la nivel mondial și infectează milioane de persoane, de cele mai multe ori fără simptome evidente. Totuși: T. gondii poate pătrunde în sistemul nervos central, poate influența neurotransmițătorii implicați în emoții și comportament, a fost asociat în unele studii cu modificări subtile de personalitate, tulburări neurologice și manifestări psihotice. Rezultate neomogene: nu toate datele susțin ipoteza O parte din studiile analizate au observat o corelație între expunerea la pisici și un risc mai mare de tulburări psihotice. În schimb, alte cercetări – inclusiv unele derulate în SUA – nu au găsit nicio legătură clară. Interesant este că unele lucrări au identificat o asociere între mușcăturile de pisici și scoruri psihologice crescute la anumite teste, posibil din cauza unor bacterii precum Pasteurella multocida. Totuși, nici această ipoteză nu este definitivă. Un alt aspect investigat este vârsta expunerii: în unele studii, copiii cu vârsta între 9 și 12 ani păreau mai vulnerabili, însă rezultatele diferă considerabil în funcție de metodologie. foto: pexels.com De ce nu putem trage concluzii ferme? Majoritatea analizelor sunt studii de tip caz-control, care pot identifica asocieri, dar nu pot demonstra cauza și efectul. Cercetătorii indică mai multe probleme metodologice: eșantioane mici sau nereprezentative, dificultăți în controlul tuturor factorilor de risc, variații mari între metodele de colectare a datelor, lipsa unor studii longitudinale de amploare. Prin urmare, pentru a răspunde definitiv la întrebarea dacă pisicile influențează într-adevăr riscul de schizofrenie, sunt necesare studii mult mai riguroase și complexe. Ce ar trebui să știe iubitorii de pisici Deocamdată, nu există dovezi solide care să demonstreze că pisicile provoacă schizofrenie sau alte tulburări psihotice. Asocierile identificate pot fi influențate de: predispoziții genetice, factori de mediu, condiții sociale sau economice, expuneri la alți agenți patogeni. Totuși, specialiștii recomandă câteva măsuri simple de prevenție, mai ales în casele cu copii: menținerea igienei în jurul litierei; evitarea manipulării acesteia de către copiii mici sau femeile însărcinate; prepararea termică adecvată a alimentelor; controale veterinare regulate. Rezultatele studiului atrag atenția asupra unei posibile legături între expunerea la pisici și unele tulburări mintale, însă știința este departe de un verdict final. Pisicile rămân animale de companie apreciate și adorate, iar majoritatea oamenilor nu prezintă nicio problemă în urma contactului cu ele. Ceea ce subliniază cercetătorii este nevoia de investigații mai aprofundate, capabile să clarifice mecanismele biologice implicate și să stabilească dacă această asociere este reală sau doar o coincidență statistică. Citește și: Japonezii au creat un tratament care ar putea prelungi viața pisicilor până la 30 de ani