Stridiile reprezintă unele dintre cele mai eficiente organisme marine în captarea carbonului, filtrarea apei și regenerarea habitatelor degradate. Tocmai de aceea, în laguna Mar Menor va fi lansat un program ambițios prin care vor fi crescute aproximativ 55.000 de exemplare, într-o încercare de a reechilibra un ecosistem aflat de ani buni sub presiunea poluării și a degradării biologice. Cultivarea pe scară largă a stridiilor ar putea opri încălzirea globală Deși omenirea a testat nenumărate strategii pentru a limita efectele încălzirii globale, puține sunt atât de neobișnuite și promițătoare precum cultivarea pe scară largă a stridiilor. Aceste moluște, asociate tradițional cu gastronomia rafinată, se dovedesc astăzi aliați surprinzător de puternici în lupta pentru sănătatea mediului: pot captura carbonul din apă, o pot purifica și pot restabili echilibrele pierdute în zonele de coastă. Repopularea Mar Menor cu stridii plate În Spania, Institutul Spaniol de Oceanografie a inițiat un proiect prin care urmărește repopularea Mar Menor cu stridii plate (Ostrea edulis), o specie autohtonă dispărută din zonă din cauza pescuitului excesiv și a poluării. Cercetătorii speră ca reintroducerea acestei specii să contribuie decisiv la regenerarea celei mai mari lagune sărate din țară. Stridiile cultivate vor funcționa ca filtre biologice naturale, capabile să îmbunătățească transparența apei, să reducă turbiditatea și să rețină excesul de nutrienți sau sedimente. Specialiștii explică faptul că o singură stridie poate filtra cantități impresionante de apă zilnic, captând substanțe organice și particule care dezechilibrează ecosistemele marine. Această activitate are efecte în lanț asupra mediului: promovează apariția altor organisme, sprijină biodiversitatea și întărește structura generală a habitatelor de coastă. Pe scurt, beneficiile stridiilor depășesc cu mult spațiul imediat în care trăiesc. Un impact măsurabil științific Un studiu publicat în luna mai în revista Nature a evaluat în mod riguros influența cultivării stridiilor asupra ecosistemelor, analizând ferme din Irlanda. Rezultatele sunt remarcabile: o tonă de stridii crescute absoarbe aproximativ 3,05 kg de azot, 0,35 kg de fosfor și aproape 70 kg de carbon. Altfel spus, simpla lor prezență reduce concentrația poluanților și compensează parțial emisiile provocate de activitățile umane. Citește și: Canicula devine o amenințare pentru fauna globală Mai mult, impactul climatic al acestor ferme este considerabil mai scăzut decât cel al fermelor de animale terestre, ceea ce face ca acvacultura de bivalve să fie una dintre cele mai sustenabile modalități de obținere a proteinelor animale. Rolul major îl joacă cochiliile, care fixează carbonul pe termen lung și se comportă ca adevărate rezervoare naturale. foto: freepik.com Cercetătorii avertizează totuși că eficiența acestor inițiative depinde în mod esențial de modul în care sunt gestionate. Performanța ecologică a unei ferme de stridii variază în funcție de amplasare, de intensitatea intervenției umane și de energia utilizată în procesul de creștere. Optimizarea acestor aspecte ar putea transforma sectorul într-o raritate în industria alimentară: un domeniu cu impact ecologic net pozitiv. Sursa: nationalgeographic.com