Ce este hibernarea, cum funcționează și ce animale o practică?

Ce este hibernarea, cum funcționează și ce animale o practică? Descoperă diferența dintre hibernare, estivare, torpoare și adăpostire, precum și ce animale hibernează.

Mulți dintre noi cred că animalele care hibernează adorm toamna și se trezesc primăvara, odată cu venirea vremii calde. Însă hibernarea înseamnă mult mai mult decât atât, potrivit discoverwildlife.com. Există diferite stări de hibernare, în medii reci sau fierbinți, cu funcții, durate și pericole variabile pentru animalul în cauză.

În acest ghid realizat de experți, analizăm mai atent hibernarea, estivarea, torpoarea și adăpostirea – inclusiv dacă sunt periculoase și ce animale le practică.

Ce este hibernarea?

Hibernarea este un mod prin care numeroase viețuitoare – de la fluturi la lilieci – reușesc să supraviețuiască iernilor reci și întunecate, fără să fie nevoite să caute hrană sau să migreze în zone mai calde. În loc să facă asta, ele își reduc metabolismul pentru a economisi energie.

În regiunile cu climă caldă, unele animale trec printr-un proces asemănător numit estivare. Acesta le ajută să supraviețuiască temperaturilor extreme, secetei sau lipsei de hrană.

Hibernarea nu este doar somn adânc. În funcție de specie, poate varia de la o stare de inconștiență profundă și îndelungată, la perioade scurte de inactivitate ușoară. Totuși, hibernarea implică și riscuri, deoarece animalul aflat în repaus este vulnerabil atât în fața prădătorilor, cât și a schimbărilor climatice imprevizibile.

Ce animale hibernează?

Mici mamifere: șoarecii de pădure, pârșii, hamsterii, aricii și liliecii.
Insecte, amfibieni și reptile: multe specii recurg la hibernare sau forme similare de inactivitate.

Insecte

Fluturii, buburuzele și unele specii de albine iernează fie ca ou, fie ca omizi, pupe sau adulți. Speciile adulte (precum fluturele lămâi, amiralul roșu sau ochii de păun) pot fi trezite temporar de zilele călduroase de iarnă, dar riscă să își epuizeze rezervele de energie.

Reptile și amfibieni

Broaștele, tritonii, șopârlele și șerpii se retrag în vizuini, sub bușteni sau pietre, ori chiar în nămolul de pe fundul iazurilor. Uneori, specii diferite împart aceeași vizuină, formând adăposturi colective numite hibernacule.

Păsări

Deși multe păsări reduc temporar metabolismul (torpoare), doar una este considerată adevărat hibernatoare: ciocârlia comună din America de Nord.

Cum funcționează hibernarea?

Scăderea metabolismului și a temperaturii corporale – la veverițele pământene temperatura poate coborî până la -2°C.
Încetinirea respirației și a bătăilor inimii – la lilieci, ritmul cardiac scade de la 400 la 11 bătăi/minut.
Adaptări biochimice – unele broaște produc antigel natural pentru a rezista înghețului complet.

Animalele nu dorm neîntrerupt. La intervale regulate, se trezesc pentru a elimina reziduurile, a se hrăni sau a-și schimba adăpostul.

Estivarea în zonele fierbinți

Estivarea este echivalentul hibernării pentru animalele din zone calde, expuse la secetă sau caniculă.

Exemple: pești pulmonari, râme, melci, amfibieni și reptile (precum crocodilii Nilului).
Mecanism: majoritatea se îngroapă în sol sau se adăpostesc în crăpături pentru a evita temperaturile extreme.

Torpoarea

Torpoarea este o stare scurtă de inactivitate, ce durează mai puțin de o zi, în care respirația, metabolismul și temperatura scad drastic.

Exemple: colibri, broaște-țăcănitoare, lilieci.
Pericol: animalele devin lente și expuse prădătorilor.

Adăpostirea la urși

Urșii intră într-o formă mai ușoară de repaus: temperatura le scade doar câteva grade, dar pierd până la 40% din greutate. Femelele chiar nasc și alăptează puii în această perioadă.

Patru „somnoroși” neobișnuiți

Un primat estivator – lemurul pitic cu coadă grasă din Madagascar.
O pasăre hibernatoare – ciocârlia comună
Un pește dormitant – codul antarctic, care are sânge cu „antigel”.
Un șarpe șiret – șerpii șgarteri masculi, care se trezesc primii pentru a se împerechea.

Citește și: Hibernarea testoaselor de uscat