Distrugerea pădurii amazoniene are impact direct asupra sănătății umane. Un nou studiu arată că distrugerea ei crește incidența bolilor. Zonele protejate de comunitățile indigene reduc riscul de astm și malarie. Un nou studiu confirmă o legătură pe care comunitățile indigene o susțin de mult timp: distrugerea pădurii amazoniene afectează direct sănătatea umană. Publicată în revista Communications Earth & Environment, cercetarea arată că zonele bine păstrate ale Amazonului, ocupate și gestionate de comunități indigene, prezintă o incidență mai scăzută a mai multor boli în regiunile învecinate. Această descoperire vine într-un moment crucial, în condițiile în care Brazilia se pregătește să găzduiască summitul ONU pentru climă din noiembrie, în orașul Belem – considerat poarta către Amazon. Distrugerea pădurii amazoniene, impact asupra sănătății Autorii studiului și experții în domeniu subliniază că aceste rezultate evidențiază miza globală a negocierilor privind schimbările climatice, precum și rolul esențial al comunităților indigene în protejarea pădurii și în acțiunile de conservare. Francisco Hernández Cayetano, președintele Federației Comunităților Ticuna și Yagua din Amazonul inferior (FECOTYBA), explică această conexiune strânsă: „‘Omul pădurii’, conform viziunii indigene, a fost mereu legat de reciprocitatea dintre sănătatea umană și mediul natural în care trăiește. Dacă fiecare stat nu garantează drepturile și teritoriile popoarelor indigene, inevitabil le vom afecta sănătatea, viața și ecosistemul însuși.” Cum afectează defrișările sănătatea populației <span data-mce-type="bookmark" style="display: inline-block; width: 0px; overflow: hidden; line-height: 0;" class="mce_SELRES_start"></span> Distrugerea pădurii amazoniene nu înseamnă doar pierderea biodiversității, ci și creșterea numărului de boli. Cercetătorii au descoperit că zonele în care pădurea este protejată și administrată de comunități indigene au rate mai mici de afecțiuni respiratorii, precum astmul cauzat de fumul incendiilor, dar și de boli transmise de la animale la oameni, cum ar fi malaria. Paula Prist, coordonatoare de programe la Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și coautoare a studiului, explică: „Focurile de pădure produc poluare toxică a aerului, ceea ce duce la probleme respiratorii. În plus, schimbările de habitat cresc riscul de apariție a bolilor zoonotice.” Analiza datelor și provocările metodologice Cercetătorii au analizat date despre calitatea pădurii, recunoașterea legală a teritoriilor indigene și incidența bolilor în țările care includ sau învecinează Amazonul, potrivit independent.co.uk. Kristie Ebi, expertă în sănătate și climă la Universitatea din Washington, a numit studiul „impresionant”, subliniind importanța înțelegerii rolului comunităților indigene în sănătatea publică. Totuși, Magdalena Hurtado, profesor de antropologie și sănătate globală la Universitatea de Stat din Arizona, a avertizat că rezultatele se bazează pe corelații și observații, iar precizia ar putea fi influențată de metodele de măsurare: „Autorii spun că teritoriile indigene protejează sănătatea doar atunci când acoperirea forestieră depășește 40%. Dar de ce 40% și nu 35%? Aceste valori pot varia în funcție de metodologie.” Rolul esențial al comunităților indigene <span data-mce-type="bookmark" style="display: inline-block; width: 0px; overflow: hidden; line-height: 0;" class="mce_SELRES_start"></span> Studiul arată că menținerea pădurii nu trebuie să se limiteze doar la zonele indigene. James MacCarthy, manager de cercetare în cadrul Global Forest Watch, subliniază că și pădurile din afara acestor teritorii trebuie protejate pentru a asigura un echilibru sănătos. Pentru Julia Barreto, ecolog și coautoare a studiului, mesajul principal este unul global: „Amazonul nu aparține doar unei singure țări. Întreaga lume depinde de el, într-un fel sau altul.” Pădurea Amazonului este vitală pentru sănătatea umană Studiul susține că soluția pe termen lung constă în protejarea teritoriilor indigene, promovarea unor politici care să reducă defrișările și investiții în peisaje care să ofere atât beneficii economice, cât și protecție pentru sănătate. Într-o lume marcată de schimbări climatice, protejarea Amazonului devine nu doar o prioritate ecologică, ci și una de sănătate publică globală. Citește și: 6 descoperiri din Amazon: de la orașe pierdute la misterioșii „câini-fantomă”