Singura specie de mamifer care este însărcinată tot timpul! La majoritatea mamiferelor, reproducerea urmează un tipar bine definit: femela dă naștere, urmează o pauză de recuperare, iar apoi începe o nouă gestație. Acest interval permite mamei să alăpteze și să crească puiul deja născut. De cele mai multe ori, un singur pui sau o mică serie de pui reprezintă suficient pentru o perioadă de timp. Femelele adulte Wallabia bicolor sunt aproape tot timpul însărcinate Wallaby-ul bicolor (Wallabia bicolor), un mic marsupial săritor din estul Australiei, sfidează însă aceste reguli. Cercetări recente arată că femelele adulte sunt aproape permanent însărcinate, un fenomen unic în regnul mamiferelor. Spre deosebire de alte specii, aceste animale concep de regulă la doar una sau două zile înainte de a da naștere unui pui. Cum se desfășoară ciclul de superfetație? Ca toate marsupialele, wallaby-ul bicolor naște pui extrem de imaturi, care continuă dezvoltarea în marsupiul mamei, unde primesc lapte și protecție. La canguri, de exemplu, împerecherea și concepția pot avea loc la o zi după fătare, dar nu mai devreme. Wallaby-ul bicolor reprezintă o raritate: femela poate rămâne însărcinată chiar și atunci când o sarcină este deja în desfășurare. Aceste animale concep de regulă la doar una sau două zile înainte de a da naștere unui pui Această capacitate poartă numele de superfetație și mai este întâlnită doar la iepurele de câmp (Lepus europaeus). Diferența esențială este că iepurii urmează cicluri de reproducere distincte și nu sunt permanent gestanți pe durata vieții adulte, în timp ce wallaby-ul bicolor se află aproape mereu într-o stare de sarcină suprapusă. Citește și: Binturongul – singurul mamifer exotic care miroase a popcorn cu unt Mecanismul biologic În mod obișnuit, concepția în timpul unei sarcini este imposibilă din două motive: Anatomic – majoritatea mamiferelor au un singur uter, complet ocupat de fătul în dezvoltare. Endocrin – hormonii care întrețin sarcina (în special progesteronul) inhibă ovulația și împiedică apariția unei noi concepții. La wallabii însă, lucrurile stau diferit. Femelele dispun de două uterine, fiecare conectat la ovarele și colul său uterin, ceea ce creează premisele pentru o nouă sarcină în paralel. În plus, sistemul lor hormonal permite menținerea unei gestații și inițierea alteia, fără ca procesele să se excludă reciproc. Femelele dispun de două uterine, fiecare conectat la ovarele și colul său uterin. foto: wikipedia Diapauza embrionară – cheia fenomenului După împerechere, noul embrion fecundat – aflat în stadiul de blastocist (aproximativ 80–100 de celule) – nu începe imediat dezvoltarea. El intră într-o stare de latență, cunoscută sub numele de diapauză embrionară. Această fază de „pauză biologică” durează până când puiul din marsupiu este suficient de dezvoltat pentru a părăsi punga. Ciclul este sincronizat cu anotimpurile. De pildă, o femelă care se împerechează în ianuarie–februarie dă naștere în câteva zile, în timp ce blastocistul nou rămâne latent. În septembrie, când puiul mai mare este pregătit să iasă din marsupiu, iar natura oferă hrană abundentă datorită primăverii australiene, embrionul latent își reia dezvoltarea. Citește și: Embrioni masculi pot dezvolta ovare: prima dovadă că mediul poate influența sexul la mamifere Cum au descoperit cercetătorii fenomenul Echipa de la Universitatea din Melbourne a monitorizat zece femele wallabii bicolore aflate în captivitate, folosind scanări cu ultrasunete și observații comportamentale. La nouă dintre femele, a fost identificat câte un blastocist latent după împerechere, chiar dacă acestea aveau deja pui în marsupiu. Fenomenul are o semnificație majoră nu doar pentru biologia marsupialelor, ci și pentru științele medicale. Diapauza embrionară ar putea inspira metode noi în reproducerea asistată umană. David Gardner, specialist în fertilizare in vitro, subliniază că, dacă am reuși să înțelegem pe deplin mecanismul, am putea păstra embrionii umani într-o stare de stază în laborator, eliminând necesitatea crioconservării. „Avem încă enorm de multe de învățat de la marsupiale”, concluzionează cercetătorii. Sursa: nationalgeographic.fr