Ghid pentru îngrijirea câinilor. Află cum să îți înțelegi patrupedul! Deseori descriși drept „cei mai buni prieteni ai omului”, câinii trăiesc alături de noi ca însoțitori prețuiți de aproximativ 35.000 de ani. Cu peste 400 de rase distincte, niciun alt mamifer terestru nu prezintă o asemenea diversitate de mărimi și aspecte. Curiozități despre câini Există aproape 400 de rase de câini domestici. Procesul de domesticire a câinilor ar fi putut începe acum circa 35.000 de ani și era cu siguranță în desfășurare până în jurul anului 14.000 î.Hr. Câinii sunt carnivorele cele mai răspândite din lume. Se estimează că există aproximativ un miliard de indivizi, prezenți aproape peste tot unde locuiesc și oamenii. Se crede că simțul olfactiv al câinilor este de 10.000 până la 100.000 de ori mai puternic decât al oamenilor. Ei pot detecta mirosuri la concentrații de până la o parte per trilion. Există dovezi că pot percepe lumina ultravioletă sau chiar simți câmpul magnetic al Pământului prin ochi. Câinii sunt omnivori, capabili să-și satisfacă nevoile nutriționale atât din carne, cât și din alimente vegetale. Ei își mișcă coada asimetric: spre dreapta atunci când sunt fericiți și spre stânga atunci când sunt stresați. Durata de viață depinde în mare măsură de rasă – în general, rasele mici trăiesc mai mult decât cele mari. De exemplu, dogul german trăiește în medie 6,5 ani, în timp ce un pudel toy poate ajunge la 14,6 ani. Când vor să se joace, câinii produc un sunet gâfâit asemănător râsului, potrivit bbcearth.com. Când și unde au fost domesticiți câinii Nu se știe exact când, unde, cum sau de ce au fost domesticiți câinii. sursa foto pexels.com Procesul de domesticire ar fi putut începe încă din Paleoliticul superior, acum aproximativ 35.000 de ani, și era cert în desfășurare în jurul anului 14.000 î.Hr. Analizele ADN arată că patrupezii s-au separat de strămoșii lor lupi acum 27.000–40.000 de ani. Există chiar și dovezi ale unor înmormântări canine vechi de 14.200 de ani, ceea ce sugerează că erau deja considerați membri ai familiei. Nu este clar dacă domesticirea a avut loc într-un singur loc sau în mai multe. Nici motivele nu sunt pe deplin înțelese. O teorie susține că oamenii i-au recrutat pentru vânătoare, în timp ce alta sugerează că lupii s-au apropiat de așezările umane pentru a consuma resturile de hrană, obișnuindu-se treptat cu prezența oamenilor. Diversitatea raselor și personalitatea câinilor Astăzi există aproape 400 de rase moderne de câini, de la chihuahua până la labrador și husky siberian. Fiecare rasă are trăsături distincte, selectate artificial de oameni de-a lungul secolelor. Oamenii tind să atribuie raselor anumite trăsături de personalitate – labradorii sunt considerați loiali, iar spanielii energici și exuberanți. Totuși, studiile arată că rasa nu este un predictor bun al comportamentului. Un studiu de peste 18.000 de câini și analiza ADN a 2.100 dintre ei au identificat 11 regiuni genetice asociate cu comportamente precum prietenia sau tendința de a urla. Însă niciun comportament nu era specific unei singure rase. Concluzia: rasa explică doar aproximativ 9% din comportamentul câinelui. Longevitatea și sănătatea patrupezilor Câinii de talie mică trăiesc mai mult decât un câine de talie mare. sursa foto pexels.com Durata de viață diferă mult: Rase gigantice (dog german, Dogue de Bordeaux) – aproximativ 6–7 ani. Rase mici (pudel toy, teckel pitic) – până la 14–15 ani. Câinii metiși trăiesc în medie cu 1,2 ani mai mult decât cei de rasă pură, datorită diversității genetice. Problemele apar prin consangvinizare și selectarea unor trăsături estetice (de exemplu, câinii cu bot scurt – bulldog englez, bulldog francez, shih tzu – care suferă de dificultăți respiratorii și digestive). O teorie sugerează că rasele mari trăiesc mai puțin pentru că creșterea rapidă le face mai predispuse la cancer. Un câine de 30 kg are cu 50% mai multe șanse să moară de cancer decât unul de 3 kg. Vedere și percepție senzorială Contrar mitului, câinii nu văd doar alb-negru. Ei au două tipuri de celule conice (sensibile la albastru și galben), ceea ce le oferă o viziune asemănătoare daltonismului la roșu-verde. Au și o excelentă vedere nocturnă, datorită: unei proporții mari de celule cu bastonașe în retină, unei membrane speciale numite tapetum lucidum, care reflectă lumina și face ochii să „strălucească” în întuneric. Mișcarea cozii la câine De ce dau câinii din coadă. sursa foto pexels.com Mișcarea cozii transmite emoții complexe: ridicată și rapidă = entuziasm, joasă = supunere, spre dreapta = emoții pozitive, spre stânga = stres. Câinii domestici dau mai des din coadă decât lupii, iar această trăsătură ar putea fi rezultatul selecției făcute de oameni, conștient sau inconștient. Alimentația corectă a unui câine Câinii sunt omnivori. Le plac carnea de pui, vită, rață sau curcan, dar și legume precum morcovii, castraveții, mazărea și fructe precum merele sau afinele. ⚠️ Unele alimente sunt toxice: stafide, struguri, ciocolată, cafea, avocado, cireșe, nuci macadamia, scorțișoară, ceapă și usturoi. Simțul olfactiv Ce fel de miros au câinii, în comparație cu oamenii. sursa foto pexels.com Au 220 de milioane de receptori olfactivi (față de 5 milioane la om). Pot detecta mirosuri de la 20 km distanță. Există o legătură directă între bulbul olfactiv și lobul occipital, ceea ce le permite să integreze mirosul cu vederea. Pot detecta emoții umane prin mirosul transpirației și chiar semne de boli (cancer, crize epileptice, reacții alergice severe, narcolepsie). Joaca, umorul și înclinația capului Charles Darwin nota în „Descendența omului” că patrupezii par să aibă simțul umorului, inventând mici „glume” în jocurile lor cu oamenii. Când se joacă, produc un sunet asemănător râsului, care s-a dovedit că reduce stresul câinilor din adăposturi. Un alt comportament adorabil este înclinarea capului. O cercetare din 2021 a arătat că „câinii înzestrați” (capabili să învețe numele multor jucării) înclinau capul mult mai des – semn de atenție și concentrare sporită. Citește și: Dietă carnivoră sau vegană pentru câine? Ce verdict au dat oamenii de știință