Poți persista ca un parfum în creierul câinelui tău

Poți persista ca un parfum în creierul câinelui tău! Un nas pentru neuroștiință: Zen, un golden retriever/labrador, a fost implicat în studiu. O zonă a creierului canin asociată cu recompensa răspunde mai intens la mirosurile oamenilor familiari decât la cele ale altor oameni, sau chiar decât la mirosurile câinilor familiari.

Revista Behavioural Processes a publicat rezultatele primului studiu de imagistică cerebrală asupra câinilor care răspund la mirosuri biologice. Cercetarea a fost coordonată de Gregory Berns, directorul Emory’s Center for Neuropolicy.

Poți persista ca un parfum în creierul câinelui tău

„E una când vii acasă și câinele te vede, sare pe tine, te linge și știe că urmează ceva bun”, spune Berns. „În experimentul nostru, însă, donatorii de miros nu erau prezenți fizic. Asta înseamnă că răspunsurile creierului canin erau declanșate de ceva aflat la distanță, în spațiu și timp. Arată că în creierul câinilor există reprezentări mentale despre noi, care persistă și atunci când nu suntem acolo.”

Când oamenii simt parfumul sau colonia unei persoane iubite, pot avea o reacție emoțională imediată, care nu este neapărat conștientă, notează Berns.

„Experimentul nostru ar putea arăta același proces la câini. Dar, cum câinii se bazează mult mai mult pe miros decât oamenii, reacțiile lor ar fi, cel mai probabil, și mai puternice.”

Cum arată creierul unui câine

În 2012, Berns a condus echipa care a obținut primele imagini cerebrale ale unor câini treji, neimobilizați, folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), inofensivă. Aceasta a deschis drumul pentru explorarea biologiei neuronale și a proceselor cognitive la „cel mai bun prieten al omului”.

El a demonstrat că, la câini, regiunea striatului (caudatului) din creier răspunde pozitiv la un semnal manual care indica faptul că vor primi o recompensă alimentară, comparativ cu un alt semnal care indica „fără recompensă”. La oameni, caudatul este asociat cu luarea deciziilor, motivația și procesarea emoțiilor.

Berns a realizat cercetarea despre miros împreună cu Andrew Brooks, de asemenea de la Emory’s Center for Neuropolicy, și Mark Spivak, proprietarul Comprehensive Pet Therapy.

„Se consideră că mirosul este cel mai puternic și probabil cel mai important simț al câinilor, ceea ce îl face un punct evident pentru explorarea cogniției sociale canine”, spune Spivak.

Câinii din studiu au primit 5 mirosuri

Experimentul a implicat 12 câini de rase diferite. Toți fuseseră antrenați să stea complet nemișcați în timpul scanărilor fMRI. În timpul acestora, câinilor li s-au prezentat cinci mirosuri diferite, colectate în aceeași dimineață pe tampoane sterile de tifon și sigilate în plicuri Mylar.

Mostrele proveneau de la: câinele însuși, un câine necunoscut, un câine din gospodăria subiectului, un om necunoscut și un om din gospodăria subiectului.

Mostrele de la oamenii familiari au fost luate de la altcineva din casă, nu de la îngrijitorii implicați în experiment, astfel încât niciun donator de miros nu era prezent fizic. Mirosurile canine au fost prelevate din zona genitală/anus, iar cele umane din axilă.

„Majoritatea stăpânilor și îngrijitorilor implicați erau femei, așa că donatorii de mirosuri umane familiari erau, în general, soții lor”, explică Berns. „Le-am cerut să nu facă baie și să nu folosească deodorant cu 24 de ore înainte de recoltare. Nimeni nu a fost prea încântat de asta.”

Cu excepția câinilor, se pare.

Creierul câinilor se „aprinde” la mirosuri umane

Rezultatele au arătat că toate cele cinci mirosuri au produs un răspuns similar în regiunile cerebrale ale câinilor implicate în detectarea mirosurilor, respectiv bulbii și pedunculii olfactivi.

Răspunsurile din caudat, însă, au fost semnificativ mai puternice la mirosurile oamenilor familiari, urmate de cele ale câinilor familiari.

„Activarea mai puternică a caudatului a sugerat că, nu doar că au diferențiat mirosul uman familiar de celelalte, ci și că au avut o asociere pozitivă cu acesta”, spune Berns.

„Deși ne-am putea aștepta ca câinii să fie foarte sensibili la mirosul altor câini, se pare că ‘răspunsul de recompensă’ este rezervat oamenilor. Dacă acest lucru se bazează pe hrană, joacă, predispoziție genetică sau altceva, rămâne un subiect pentru cercetări viitoare.”

Câinii de terapie/serviciu și mirosurile

O surpriză interesantă: câinii din experiment care fuseseră antrenați ca animale de terapie/serviciu au arătat o activare mai mare a caudatului la mirosul unui om familiar, comparativ cu ceilalți câini. Nu este clar dacă această diferență se datorează geneticii sau a fost dobândită prin antrenamentul specific.

„Plănuim să continuăm cercetările pentru a afla dacă putem folosi tehnicile de imagistică cerebrală pentru a identifica mai bine câinii care sunt cei mai potriviți să servească drept animale de companie pentru persoanele cu dizabilități”, afirmă Berns.

Antrenamentul câinilor de serviciu este de durată și costisitor, spune el, iar doar aproximativ o treime dintre animale finalizează cu succes procesul. Între timp, lista de așteptare pentru câinii de serviciu este lungă și include numeroși veterani răniți.

„Pe lângă rolul de companioni pentru veteranii răniți, câinii au și multe alte roluri importante în operațiuni militare”, adaugă Berns. „Prin înțelegerea modului în care funcționează creierul câinilor, sperăm să găsim metode mai bune pentru a-i selecta și antrena pentru aceste roluri.”

Experimentele despre miros au fost finanțate de U.S. Department of Defense Office of Naval Research.

Citește și: Comportamentul câinelui îți poate influența calitatea vieții