Jack babuinul care a lucrat pe calea ferată – Un început neobișnuit În anul 1880, în orașul Uitenhage din Africa de Sud, avea să se nască o poveste ieșită din comun, una care a traversat timpul și a ajuns până la noi. Povestea lui Jack, un babuin care a devenit angajat oficial al companiei de cale ferată. Totul a început cu James Wide, un semnalist cunoscut și poreclit „Jumper”, pentru că obișnuia să sară dintr-un vagon în altul în timpul mersului. Din păcate, în urma unui accident tragic, James și-a pierdut ambele picioare și a fost nevoit să își regândească complet modul de viață. De la animal de companie la asistent specializat În 1881, James a cumpărat un babuin din specia Chacma pe care l-a numit Jack. Inițial, animalul era doar un companion, dar James a observat rapid inteligența sa neobișnuită. Cu răbdare și ingeniozitate, l-a dresat să îl ajute: să-i împingă scaunul cu rotile, să ducă chei, să aducă obiecte. Dar cel mai impresionant lucru a fost că Jack a învățat să manevreze manetele semnalelor feroviare. Iar ceea ce părea o simplă joacă s-a transformat într-o responsabilitate serioasă. O investigație care a dus la o angajare oficială La un moment dat, cineva a raportat că „un babuin schimbă semnalele trenurilor”. Și cum era de așteptat, oficialii companiei au inițiat o anchetă oficială. Au venit la fața locului pentru a-l testa pe Jack. I-au observat comportamentul, modul în care reacționa la semnalele sonore ale trenurilor, cum schimba corect semnalele – și au rămas uimiți. Rezultatul? Jack a fost angajat oficial, primind un salariu de 20 de cenți pe zi și o jumătate de sticlă de bere pe săptămână, conform relatărilor din acea perioadă. Un angajat exemplar, în toată regula! Jack babuinul care a lucrat pe calea ferată – Nouă ani de muncă impecabilă Timp de nouă ani, Jack a lucrat neîntrerupt, fără să comită nicio greșeală. Era punctual, atent și extrem de disciplinat. Într-un domeniu în care orice eroare putea avea consecințe grave, performanța sa era cu adevărat remarcabilă. Fiecare tren care trecea prin stația Uitenhage era ghidat în siguranță datorită colaborării dintre omul cu voință de fier și babuinul cu minte ageră. Moartea lui Jack și recunoașterea postumă Din păcate, în anul 1890, Jack s-a îmbolnăvit de tuberculoză și a murit. A fost o pierdere resimțită de toți colegii săi umani. Ulterior, craniul său a fost păstrat în colecția Muzeului Albany din Grahamstown, ca semn de respect și recunoaștere. Povestea sa a fost documentată de istorici locali și de către Rev. George Howe, apoi de directorul muzeului din Port Elizabeth, F. W. Fitzsimons. În dosar existau chiar 25 de mărturii scrise ale martorilor, care confirmau activitatea lui Jack. Ce ne învață această poveste Babuinul Jack – semnalist de cale ferată nu este doar o curiozitate amuzantă. Este o lecție despre adaptare, despre încredere și despre legătura extraordinară dintre om și animal. Jack a demonstrat că animalele pot fi mult mai inteligente și capabile decât le credităm adesea. Cu respect, răbdare și empatie, oamenii pot crea relații funcționale și chiar profesionale cu alte specii. Cine sunt babuinii chacma? Specia din care făcea parte Jack – Chacma baboon (Papio ursinus) – este una dintre cele mai mari specii de maimuțe din lume. Sunt originari din sudul Africii și sunt cunoscuți pentru intuiția, memoria și capacitatea lor de învățare. Trăiesc în grupuri mari, sunt omnivori și extrem de adaptabili. În sălbăticie, pot fi găsiți în păduri, savane sau chiar în apropierea așezărilor umane. În plus, aceste primate sunt capabile să rezolve probleme complexe și să colaboreze în cadrul grupului – ceea ce face și mai plauzibilă povestea lui Jack. Într-o lume în care animalele sunt adesea văzute doar ca simple creaturi, povestea lui Jack, babuinul semnalist de cale ferată, rămâne un exemplu de loialitate, inteligență și colaborare unică.