Cel mai lung val de căldură marină din lume a dat peste cap viața oceanică din Pacific

Cel mai lung val de căldură marină din lume a dat peste cap viața oceanică din Pacific. La mai bine de un deceniu de la începutul celui mai lung episod de încălzire oceanică înregistrat vreodată, oamenii de știință încă încearcă să înțeleagă amploarea efectelor sale.

Acest val de căldură fără precedent, supranumit „The Blob” („Pata”), s-a întins pe mii de kilometri de-a lungul apelor de coastă de pe vestul Americii de Nord. Totul a fost afectat: de la cei mai mici planctoni până la cei mai mari mamifere marine.

Între 2014 și 2016, când a avut loc acest fenomen, temperaturile apei au crescut cu două până la șase grade Celsius peste media normală.

Cel mai lung val de căldură marină din lume

Ai putea crede că nu este mare lucru – pe uscat, temperaturile variază mai mult decât atât în majoritatea zilelor. Însă nu și în ocean, unde temperaturile sunt, de regulă, mult mai stabile, datorită cantității uriașe de energie necesare pentru a le schimba.

Deși durata acestui episod de încălzire marină pe mai mulți ani a fost unică în felul său, el oferă o privire spre viitorul schimbărilor climatice, în care astfel de valuri de căldură vor fi mai frecvente.

Într-o analiză sistematică recent publicată, am sintetizat concluziile a 331 de studii științifice care au documentat impactul ecologic al acestui val de căldură marină asupra ecosistemelor, din Alaska până în Baja California.

Rezultatele noastre reprezintă un avertisment sever privind amploarea cu care viața oceanică poate fi perturbată de valurile de căldură, acum un semn distinctiv al schimbărilor climatice.

Specii în mișcare din cauza căldurii

Una dintre cele mai comune reacții la acest eveniment extrem a fost deplasarea speciilor marine în zone unde nu erau întâlnite de obicei, în căutarea unor ape mai reci. Majoritatea s-au deplasat spre nord.

În total, s-au identificat 240 de specii găsite în afara arealelor lor obișnuite. Peste 100 dintre acestea au fost detectate mai la nord ca niciodată până atunci, unele deplasându-se chiar și 1.000 de kilometri.

Aceste specii aflate în mișcare au inclus pești, nevertebrate, păsări marine și mamifere marine. Însă nu toate speciile au același prag de toleranță la apa caldă și nici aceeași mobilitate. Astfel, comunitățile marine nu s-au mutat „la pachet” pentru a evita căldura.

În schimb, valuri de căldură marină ca acesta determină o reorganizare masivă a vieții oceanice, în care prădători, prăzi și competitori noi interacționează pentru prima dată. Acești nou-veniți pot modifica lanțurile trofice și pot înlocui speciile locale, cu consecințe extinse.

Efecte asupra speciilor interdependente și pescuitului

Unul dintre principalele învățăminte ale acestui episod este că impactul asupra unei specii poate produce efecte în lanț asupra întregului ecosistem.

De exemplu, schimbările în disponibilitatea unor pești esențiali, precum hamsiile și sardinele, au contribuit la moartea în masă, prin înfometare, a păsărilor marine și a balenelor.

Apele calde și sărace în nutrienți au declanșat, de asemenea, înfloriri fără precedent de alge toxice. Acest lucru a dus la închiderea pescuitului de crab Dungeness pe Coasta de Vest, cu pierderi economice locale de zeci de milioane de dolari.

Valul de căldură aduce perturbări ecologice

Valul de căldură marină a transformat și habitatele de coastă, inclusiv pădurile de alge și pajiștile subacvatice de iarbă de mare. Pădurile de alge, numite uneori „pădurile tropicale ale mării”, au fost afectate pe mii de kilometri de coastă, potrivit theconversation.com.

În unele cazuri, dispariția locală a acestor habitate a persistat ani întregi după eveniment, având efecte durabile asupra speciilor care depind de ele. Nu știm încă dacă aceste schimbări sunt pierderi permanente sau dacă vreunul dintre aceste ecosisteme se va putea reface.

Bolile s-au răspândit mai ușor în apele calde. Steaua de mare sunflower, odinioară abundentă, a fost lovită în mod special, temperaturile mai ridicate crescând probabil vulnerabilitatea acesteia la o epidemie în curs. Pierderile au fost atât de severe, încât specia a fost declarată critic periclitată.

În mod similar, creșterea bolilor la ierburile de mare a contribuit la degradarea sănătății și abundenței habitatelor pe care aceste plante le formează.

Pregătirea pentru ape mai calde

Analiza arată că nu suntem pregătiți să răspundem acestor provocări în timp real.

Pe măsură ce valurile de căldură marină devin mai frecvente, trebuie să ne pregătim pentru ceea ce urmează. Modelele climatice indică faptul că aceste fenomene vor deveni tot mai intense, pe măsură ce emisiile de gaze cu efect de seră continuă să încălzească planeta.

Temperatura globală a oceanelor a continuat să crească în deceniul de după „The Blob”, mai mulți ani fiind declarați cei mai calzi înregistrați vreodată, doar pentru a fi depășiți de anul următor.

Acțiuni precum refacerea habitatelor pierdute sau reducerea altor factori de stres, cum ar fi pescuitul excesiv, pot ajuta ecosistemele să facă față unor astfel de șocuri. Totuși, aceste beneficii pot fi limitate și oferă doar soluții temporare pentru o problemă în agravare.

Analiza noastră demonstrează cât de imprevizibil se pot manifesta aceste valuri de căldură în ecosistemele marine și cât de extinse pot fi efectele lor. În fața unor schimbări atât de drastice, măsurile de adaptare climatică ne vor putea ajuta doar până la un punct.

Pentru a evita cele mai grave efecte ale valurilor de căldură determinate de schimbările climatice, guvernele și industria trebuie să reducă urgent emisiile de gaze cu efect de seră. Valul de căldură marină din 2014–2016 a fost un avertisment. Întrebarea este dacă îl vom lua în serios.

Citește și: Incalzirea globala pune pestii in miscare