Cea mai temută meduză, observată pe coastele Spaniei

Cea mai temută meduză, observată pe coastele Spaniei. Există multiple cauze care contribuie la acest fenomen. Iată povestea ei, cum poate fi identificată și ce riscuri prezintă.

Există numeroase specii de meduze, iar multe alte animale gelatinoase sunt numite în mod greșit „meduze”. Reputația lor în familia cnidarienilor se datorează, probabil, faptului că sunt unii dintre cei mai nepoftiți vizitatori ai plajelor — și uneori, pe bună dreptate.

Cea mai temută meduză: Pelagia noctiluca

Una dintre aceste specii este Pelagia noctiluca, considerată cea mai periculoasă. În ultimele zile, au fost raportate numeroase apariții în Spania. Pe platforma comunitară Medusapp, au fost înregistrate recent observații de-a lungul aproape întregii coaste mediteraneene.

Prezența sa este mai frecventă în sud-estul Spaniei: temperaturile ridicate din Marbella, Málaga și Almería atrag aceste specii din largul mării. De aceea, nici aparițiile din Mallorca nu sunt surprinzătoare. Noutatea este că, în plină vară, a ajuns deja și în Alicante și Valencia.

Populația de meduze fluctuează pe parcursul anului, iar prezența lor pe plaje coincide de obicei cu primăvara. Însă mai mulți factori au dus la creșterea numărului de apariții chiar în timpul sezonului de baie. Scăderea precipitațiilor din timpul iernii și creșterea radiației solare sunt unii dintre acești factori, potrivit Ministerului pentru Tranziția Ecologică (MITECO):

„Acest fenomen favorizează reducerea aportului de apă dulce în zonele litorale, ceea ce duce la o diferență mai mică de salinitate între apele de coastă și cele din larg — zonele în care se dezvoltă meduzele — iar, în consecință, apropierea lor de coastă din cauza vânturilor nu mai este limitată de diferența de densitate a apei, care altfel le-ar afecta flotabilitatea.”

Meduzele și căldura mării

O credință des întâlnită este că în Marea Mediterană există mai multe meduze decât în Oceanul Atlantic. Nu este complet adevărat, dar observațiile sunt mai frecvente, potrivit nationalgeographic.com.es. Potrivit Fundației Mării Mediterane (FAMM), fenomenele precum fluxul mare sau vânturile de levante pot influența acest lucru.

Apa caldă joacă și ea un rol important:

„Dacă apa de coastă are o temperatură diferită față de cea a mării deschise, curenții de suprafață întâmpină dificultăți în a transporta roiurile de meduze spre țărm. Însă când temperatura este similară, acestea sunt aduse la mal în doar câteva zile”, explică MITECO.

Meduzele concurează direct cu peștii pentru fitoplancton. Când populația uneia crește, cealaltă scade. Acest lucru se întâmplă din cauza pescuitului excesiv. Deși nu afectează în mod direct aparițiile de pe litoral, în zone precum Marea Bering sau apele din Namibia, unde populațiile de pești au scăzut drastic, efectul imediat a fost creșterea numărului de meduze.

O specie agresivă, cu venin periculos

Pelagia noctiluca este prezentă în Marea Mediterană din anii 1980. Potrivit Oceanograficului din Valencia, este o specie oceanică, al cărei ciclu de viață este complet pelagic (nu are fază de polip). Este frecventă în lunile de primăvară și vară, deși poate fi observată pe tot parcursul anului.

Este o specie abundentă și periculoasă: veninul său poate provoca probleme respiratorii, dermatologice sau cardiovasculare. Deși are dimensiuni mici (nu depășește 20 de centimetri), este extrem de agresivă, iar înțepătura sa este foarte dureroasă. Mai mulți utilizatori ai aplicației Medusapp au raportat deja înțepături.

Cum poate fi recunoscută

Printre caracteristicile cheie se numără:

• culoarea rozalie sau roșiatică,
• umbrela semisferică acoperită cu negi maronii,
• tentaculele lungi care pot ajunge până la 2 metri.

Citește și: Cum se înmulţesc meduzele