În inima Munților Rodopi din sudul Bulgariei, o rocă neobișnuită, cu aspect „înstelat”, a atras atenția arheologilor și pasionaților de arheoastronomie. Descoperită accidental în 20 mai 2013 de cercetătorii Georgi Georgiev și Ivelina Georgieva, în apropierea unei necropole tracice din pădurea de lângă satul Skobelevo, această piatră masivă — cu dimensiuni de aproximativ 2×3 metri — s-ar putea dovedi a fi una dintre cele mai vechi și sofisticate hărți stelare din Europa de Sud-Est. Descoperire arheologică excepțională în Bulgaria: caracteristici remarcabile ale pietrei Piatra, orientată precis pe axa est–vest, este străbătută de o venă naturală de marmură, care reflectă lumina într-un mod spectaculos, amintind de imaginea Căii Lactee. Această trăsătură a dus la interpretarea că vena de marmură ar simboliza galaxia, conferind pietrei nu doar un aspect estetic impresionant, ci și un posibil rol simbolic și astronomic. „Configurația arată contururile clare ale Ursa Major și Leul”, a spus expertul Georgiev, adăugând că alte formațiuni seamănă cu Cassiopeia, Lebăda, Lyra și Pleiadele. Citește și: O pisică îi ajută pe oamenii de știință să descopere un nou virus pentru a doua oară Pe suprafața sa au fost identificate 56 de cavități conice, distribuite astfel: 24 în jumătatea nordică și 32 în cea sudică. Dispunerea acestora sugerează o reprezentare a cerului nocturn, cu posibile corespondențe ale constelațiilor Ursa Mare, Leul, dar și Cassiopeia, Cygnus, Lyra sau Pleiadele, potrivit analizelor preliminare publicate în Arkeonews și Historia. Suprafața bogată în mica reflectă lumina soarelui, conferindu-i o asemănare cu cerul nocturn. Piatra vecină, cu o cavitate cilindrică orientată spre est, ar fi putut avea o funcție rituală. Compoziția pietrei include o cantitate semnificativă de mică, un mineral care, sub razele soarelui, conferă întregii structuri un efect sclipitor, imitând strălucirea unui cer plin de stele. Această proprietate naturală accentuează ideea că roca nu era doar o simplă piesă de decor sau marcaj, ci un instrument multifuncțional — cu rol astronomic, ritualic și simbolic. Cercetătorii plasează obiectul într-un interval larg cuprins între 2000 și 500 î.Hr. Chiar dacă lipsesc, deocamdată, analizele fizico-chimice de datare (precum cele cu carbon radioactiv), cercetătorii plasează obiectul într-un interval larg cuprins între 2000 și 500 î.Hr.. Această cronologie se bazează pe contextul arheologic al zonei, în care se regăsesc necropole și tumuli tracici, dar și pe analogii cu alte sanctuare preistorice din spațiul balcanic. Lipsa ceramicii sau a altor artefacte organice face imposibilă o datare mai exactă, însă configurația și tehnica sculpturală oferă indicii solide privind antichitatea și complexitatea piesei. Oamenii de știință cer protejarea oficială a acestui loc, subliniind importanța sa pentru patrimoniul arheologic și cultural al Bulgariei Mai mult, lângă roca principală a fost identificată o a doua piatră, având o adâncitură cilindrică orientată spre est, fapt ce sugerează o corelație intenționată între cele două elemente — una putând reprezenta un punct de observație, iar cealaltă harta cerului propriu-zisă. Această configurație întărește ipoteza că piatra putea funcționa ca un „ceas stelar” rudimentar, ajutând comunitățile preistorice să urmărească ciclurile sezoniere sau să stabilească momente sacre în funcție de poziția stelelor circumpolare. Citește și: De ce vrem pisici ca animale de companie, de fapt. Arheologii au elucidat misterul vechi de mii de ani O nouă perspectivă asupra cunoașterii tracice Această descoperire are potențialul de a revoluționa percepția asupra culturii tracice, deseori redusă la morminte și artefacte funerare. Prin prisma acestei pietre stelare, cultura traco-balcanică poate fi privită ca posedând o viziune cosmologică elaborată, cu interese avansate în astronomie și timp — mult peste ceea ce se credea anterior. În consecință, cercetătorii solicită protejarea imediată a sitului arheologic și includerea acestuia în patrimoniul național bulgar, pentru a preveni degradarea și a încuraja cercetările ulterioare. Foto: noi.md