Ruda surprinzătoare a marsupialelor a trăit în Texasul antic. Cum arăta atunci

Ruda surprinzătoare a marsupialelor a trăit în Texasul antic. Perioada Paleocenului, care a urmat dispariției dinozaurilor, a lăsat în urmă numeroase urme fosile în America de Nord. Printre aceste vestigii, o descoperire remarcabilă a ieșit la iveală din ceea ce este astăzi Parcul Național Big Bend din Texas.

Paleontologii de la Universitatea din Kansas (KU) au identificat și denumit o specie necunoscută până acum de rudă apropiată a marsupialelor antice, numind-o Swaindelphys solastella.

Ruda surprinzătoare a marsupialelor din Texas

Această creatură mică, dar importantă, a trăit în urmă cu milioane de ani, într-o perioadă în care regiunea arăta complet diferit față de azi – era tropicală, luxuriantă și străbătută de râuri curgătoare. Deși registrul fosil din acea eră este bogat, Swaindelphys solastella s-a remarcat prin dimensiunea sa neobișnuită și trăsăturile unice.

Spre deosebire de majoritatea speciilor Swaindelphys, care erau foarte mici, această variantă avea dimensiunea unui arici modern. Asta o face gigantică pentru specia sa. Echipa de cercetare, condusă de doctoranda Kristen Miller, a analizat colecții vechi de fosile pentru a ajunge la această concluzie, potrivit earth.com.

Fosilele fuseseră colectate cu decenii în urmă de Judith Schiebout de la Universitatea de Stat Louisiana (LSU), dar nu fuseseră niciodată studiate în detaliu.

Rezolvarea unui mister marsupial

Miller s-a concentrat pe molari care i-au atras atenția, comparându-i cu cei ai multor specii metateriene – rude dispărute ale marsupialelor.

Inițial, cercetătorii au crezut că fosilele proveneau fie de la supraviețuitori ai erei Cretacice, fie de la membri timpurii ai unui grup din Eocen. Analiza aprofundată a lui Miller a infirmat ambele ipoteze.

„Nu doar că sunt cele mai mari metateriene din acea perioadă, dar sunt și cele mai tinere și situate la cea mai sudică latitudine”, a declarat Miller.

Coordonatorul ei, Chris Beard – curator principal la KU – a subliniat importanța descoperirii. Deși mamiferele Paleocenului din Big Bend erau cunoscute de decenii, această descoperire aduce lumină asupra celor mari, adesea trecute cu vederea.

Legături cu evoluția primatelor

Beard a făcut o legătură între această marsupială și primatele timpurii. Fundația Leakey, care a susținut cercetarea, a considerat această legătură relevantă.

„Aceste marsupiale sunt probabil analogi ecologici ai primatelor timpurii”, a spus Beard.

Această legătură ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine comportamentul și răspândirea primatelor primitive.

Deși Fundația Leakey finanțează de obicei cercetări în Africa, a fost atrasă de potențialul acestui proiect. Astfel, cercetătorii au studiat fosile din colecțiile Universității din Texas și LSU.

Fosile dintr-un Texas mai cald

Miller a remarcat diferențele climatice:

„Atunci era mai cald decât este acum – probabil un climat tropical.”

În locul deșertului de astăzi, Texasul Paleocenic avea vegetație abundentă, pârâuri și râuri. Fosilele au fost descoperite în depozite fluviatile, lăsate de sisteme fluviale străvechi.

Echipa a comparat fosilele cu cele din Wyoming și Alberta, Canada. Unele specii din Texas păreau „anacronice” – adică nu se potriveau cu cronologia cunoscută. Aceasta a stârnit întrebări despre acuratețea datării fosilelor din sud, comparativ cu zone precum bazinul Bighorn din Wyoming, unde registrul fosil este mai clar.

Unde puteau trăi animalele

Pentru a explica discrepanțele, cercetătorii de la KU au studiat topografia antică a regiunii. Cu ajutorul Departamentului de Geologie, au propus existența unui punct înalt în sudul Wyomingului care ar fi putut separa speciile de marsupiale.

„La nord de acea diviziune antică, vedem fauna clasică din Bighorn în perioadele lor normale”, a explicat Miller. „Dar la sud, în bazinele râurilor care izvorăsc din Munții Stâncoși centrali, lucrurile devin ciudate.”

Această barieră naturală – precum râuri sau munți – ar putea explica de ce unele specii au rămas doar în sud.

Evoluția marsupialelor și mamiferelor din Texas

Miller intenționează să testeze în continuare această ipoteză, căutând dovezi statistice care să susțină diferențele între speciile din nord și sud.

„Aceasta este ipoteza pe care o urmărim și ceva ce voi analiza mai departe în teza mea de doctorat”, a declarat ea.

Prin analiza atentă a fosilelor, conexiuni neașteptate și înțelegerea geologiei regiunii, povestea lui Swaindelphys solastella oferă o perspectivă nouă asupra evoluției mamiferelor.

Și, în stil texan autentic, această creatură antică a demonstrat că și marsupialele pot fi „mari”.

Citește și: Cea mai înaltă specie de pasăre cunoscută vreodată. Indiciu: a fost singura cu adevărat „fără aripi”