Iernile mai calde ar putea remodela comunitățile globale de plante. Multe experimente privind încălzirea globală ar putea oferi o imagine incompletă. Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Michigan (MSU) au descoperit că studiile axate doar pe valurile de căldură din timpul verii ar putea subestima impactul schimbărilor climatice. Plantele trăiesc și iarna, nu doar vara. Ignorarea încălzirii din sezonul rece înseamnă omisiunea unor procese-cheie precum creșterea rădăcinilor și ciclul nutrienților. Cea mai recentă meta-analiză globală, publicată în Global Change Biology, a analizat 126 de experimente cu camere deschise (open-top chamber). Studiile acoperă 13 trăsături ale plantelor în diverse ecosisteme, de la Antarctica până în Michigan. Acest set masiv de date a ajutat la identificarea modului în care trăsături precum biomasa, conținutul de azot și înflorirea răspund la încălzire. Iernile mai calde afectează plantele Plantele trăiesc și iarna, nu doar vara. sursa foto pexels.com „Această sinteză globală privind efectele încălzirii asupra plantelor din diverse ecosisteme este foarte importantă pentru modelele climatice viitoare”, a declarat Phoebe Zarnetske, profesoară la Departamentul de Biologie Integrativă de la MSU. Încălzirea pe tot parcursul anului a generat schimbări mai puternice: biomasa aeriană, greutatea fructelor și creșterea frunzelor au crescut mai mult. În schimb, încălzirea doar în sezonul cald a avut efecte mai reduse. De exemplu, conținutul de azot din părțile aeriene ale plantelor a scăzut semnificativ doar în condiții de încălzire anuală. Experimentele care ignoră iarna pot omite schimbări ecologice esențiale. Studiul sugerează că multe cercetări anterioare ar putea subestima răspunsurile plantelor la încălzirea globală. Încălzirea modifică trăsăturile plantelor Iernile calde modifică plantele. sursa foto pexles.com Cercetătorii au clasificat răspunsurile plantelor în patru categorii: creștere, reproducere, trăsături chimice și fenologie. Unele reacții au fost previzibile: Creșterea frunzelor a crescut (Hedges’ g = 0,54) Biomasa subterană a crescut (g = 0,60) Feno-fazele de primăvară au apărut mai devreme, deși efectul a fost modest (g = –0,12) Nu toate schimbările au fost pozitive: Conținutul de azot din părțile aeriene a scăzut (g = –0,41), probabil din cauza diluării nutrienților Greutatea fructelor a crescut cu latitudinea, cu răspunsuri mai puternice în zonele reci Zonele reci arată schimbări mai mari La latitudini mai mari, trăsăturile reproductive au fost mai sensibile. Numărul de fructe și greutatea acestora au crescut semnificativ. Primăvara a venit mai devreme în regiunile polare. Plantele din marginea nordică a arealului lor au crescut mai mult în condiții de încălzire – probabil datorită variabilității climatice din aceste zone, care le permite adaptări mai rapide. Speciile aflate departe de această margine au arătat schimbări mai slabe sau chiar negative. Efectele se stabilizează în timp Plantele suferă schimbări pe termen lung. sursa foto pexels.com Experimentele de scurtă durată au produs schimbări mai puternice. Pe termen lung, comunitățile se pot ajusta, iar efectele devin mai puțin vizibile. Exemple: Durata vieții florilor și numărul fructelor s-au schimbat mai puțin în experimentele lungi Acest model sugerează că răspunsurile inițiale se atenuează sau se stabilizează în timp. Încălzirea pe tot parcursul anului reflectă mai bine condițiile climatice viitoare, mai ales având în vedere creșterea așteptată a temperaturilor de iarnă. Nu toate speciile reacționează la fel Forma de creștere a plantelor contează. Gramineele (ierburi) au reacționat la 9 din cele 13 trăsături. Tufișurile au urmat, cu creșteri în acoperirea terenului și producția de fructe. Briofitele și lichenii, în schimb, au scăzut sub efectul încălzirii. Acoperirea lor s-a redus, în timp ce plantele vasculare au prosperat. Acest contrast poate ascunde schimbările semnificative în speciile mici, atunci când analizăm tendințele la nivel de comunitate. „Speciile non-native ar putea beneficia de condițiile climatice viitoare”, a notat studiul. Cu toate acestea, datele despre ele sunt limitate, iar cercetările insuficiente. Avem nevoie de mai multe studii cu mai multe plante Cercetătorii vor să facă mai multe teste pe plante, iarna. sursa foto pexels.com Laboratorul SpaCE al lui Phoebe Zarnetske a contribuit cu unul dintre cele 126 de seturi de date. Parcelările de încălzire pe termen lung de la Stația Biologică Kellogg au surprins schimbări sezoniere pe care alte experimente le-au ratat. „Acest studiu este unic prin dimensiunea datasetului colectat”, a declarat Kara Dobson. „Am reunit date din experimente din întreaga lume, inclusiv din Antarctica.” Echipa recomandă includerea unei game mai largi de tipuri de specii, mai ales plante non-native și non-vasculare. Fără ele, modelele de predicție vor rămâne deformate. Schimbările climatice au nevoie de modele mai bune Multe studii anterioare privind încălzirea au analizat doar un singur context – vara, o anumită specie, sau o anumită regiune. Această analiză arată că nicio trăsătură unică nu spune întreaga poveste. Încălzirea afectează plantele diferit în funcție de latitudine, tipul plantei și durata experimentului. Vestea bună este că inițiative globale coordonate – cum ar fi rețelele LTER și WaRM – încep să acopere aceste lacune. Plantele nu sunt simple spectatoare. Ele se adaptează, scad sau înfloresc, uneori în același timp. Dar pentru a înțelege aceste schimbări, trebuie să privim toate anotimpurile și toate ecosistemele. Nu doar atunci când soarele strălucește cel mai tare. Citește și: Ce animal ar putea înlocui oamenii ca specie dominantă pe Pământ, dacă noi am muri?