Două moduri în care gripa aviară poate provoca o pandemie globală

În noiembrie 2024, un adolescent din Fraser Valley, Columbia Britanică, a avut nevoie de îngrijiri medicale pentru conjunctivită și tuse. Șase zile mai târziu, adolescentul a fost pus pe ventilator la B.C. Spitalul de copii din Vancouver și a rămas în îngrijire critică timp de săptămâni.

Din păcate, acest copil a fost testat pozitiv pentru o tulpină de gripă aviară, numită H5N1, despre care experții în boli infecțioase se tem că ar putea alimenta următoarea pandemie globală.

Când a apărut, de fapt, virusul H5N1?

Virusul a apărut pentru prima dată în fermele de păsări din Hong Kong în 1997, unde a ucis aproape 100% dintre găini, provocând sângerări interne și distrugând mai multe organe într-un mod care amintește înfricoșător de Ebola la oameni. De atunci, valuri succesive de infecție, răspândite de păsările sălbatice, au afectat fermele de păsări din întreaga lume.

Cu toate acestea, H5N1 a făcut un pas evolutiv neliniștitor în direcția oamenilor. În 2022, a afectat o populație de elefanți de mare din Argentina, ucigând mii de oameni, cu o rată a mortalității de 97%. A fost pentru prima dată când se știe că H5N1 s-a impus într-o specie de mamifer. Până atunci, oamenii și alte mamifere care s-au îmbolnăvit au prins virusul prin contactul cu păsările. Elefanții de mare o pasau unul altuia.

Până în momentul în care oamenii de știință au ajuns să-și publice rezultatele în iunie, H5N1 infectase o altă specie de mamifere: vacile de lapte. Din martie 2024, virusul s-a răspândit la peste 800 de efective de lapte în 16 state, inclusiv la peste 500 în California, unde rămâne necontrolat. Pe 18 decembrie, guvernatorul Californiei Gavin Newsome a declarat stare de urgență pentru a răspunde la focare.

Cel puțin 66 de persoane au luat virusul, în SUA

Citește și: Canada începe lupta cu H5N1 – gripa aviară. A achiziționat 500.000 de doze de vaccin

În SUA, cel puțin 66 de persoane au luat virusul, majoritatea prin contact direct cu păsări sau vaci. În decembrie, un copil din județul Marin care a băut lapte crud (adică nepasteurizat), a crescut cu febră și a vărsat, ulterior a fost testat pozitiv pentru H5N1. În decembrie, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au confirmat primul caz „sever” de gripă aviară din SUA.

Acel pacient, care fusese expus la păsări bolnave dintr-o curte și avea afecțiuni medicale subiacente, a murit la începutul lunii ianuarie, fiind primul deces cunoscut în SUA.

De fiecare dată când un om se îmbolnăvește, virusul are o altă oportunitate de a dobândi capacitatea de a se răspândi de la persoană la persoană. Odată ce depășește această etapă, ar putea declanșa o pandemie la nivel global.

Nu există nicio dovadă că H5N1 a depășit acel punct de cotitură sumbru. S-ar putea să nu facă niciodată acest salt. Dar „știind ce știm despre acești viruși, tendința nu este bună”, spune Matthew Binnicker, un microbiolog specializat în boli respiratorii la Clinica Mayo din Rochester, Minnesota, adăugând că este nevoie de „acțiuni serioase”.

Experții sunt îngrijorați de două moduri principale prin care virusul ar putea începe să se răspândească mai ușor între oameni.

1. Porcii ar putea fi cheia pentru deblocarea unei pandemii de gripă aviară

Prezența H5N1 în sute de efective de vaci nu este o evoluție bună, dar nu este cea de care oamenii de știință despre animalele din curte sunt cel mai preocupați.

În cazul în care H5N1 începe să circule la porci, șansele ca o versiune umană să apară ar crește dramatic. Acest lucru se datorează faptului că porcii pot fi infectați atât de viruși de păsări, cât și de viruși umani în același timp. Acest lucru creează un teren de reproducere a virusului.

Virușii gripei sunt extrem de schimbabili, în parte, deoarece sunt alcătuiți din ARN, o moleculă genetică similară cu ADN-ul, dar cu o diferență majoră: virușii ARN nu au mecanism de corectare în timpul replicării.

Deci, atunci când un virus gripal se reproduce în interiorul unei celule gazdă, este predispus să facă erori de copiere, crescând rata mutațiilor. Asta înseamnă că un virus ARN, cum ar fi H5N1, este deosebit de bun la evoluție pentru a infecta noi specii.

Dar virusurile gripale au un alt instrument care îi face și mai periculoși: capacitatea de a schimba materialul genetic cu alți viruși. Acest proces, cunoscut sub denumirea de reasortare, este un pic ca amestecarea a două pachete diferite de cărți împreună – ajungeți cu puțin din ambele.

Dacă un porc prinde H5N1 de la o pasăre și prinde, de exemplu, orice virus gripal sezonier care circulă printre oameni, cei doi viruși vor intra în contact și, prin reasortare, vor dobândi aleatoriu trăsăturile celuilalt.

Virusul pandemic H1N1 ar fi început la porcii domestici din centrul Mexicului

Ceea ce se întâmplă în continuare depinde de întâmplare. Mulți dintre acești viruși recombinați vor muri fără ca cineva să-i observe vreodată. Dar ocazional, reasortarea creează un virus al cărui cod genetic îi conferă avantaje care îi permit să prospere.

Dacă aceste avantaje includ capacitatea de a se reproduce și de a se răspândi printre oameni și are ocazia de a începe să se răspândească într-o populație, ar putea deveni încă un nou agent patogen uman. Se crede că virusul pandemic H1N1 din 2009 a început la porcii domestici din centrul Mexicului.

Deși nu există dovezi că H5N1 se răspândește în prezent în fermele comerciale de porci, cazul Oregon sugerează că păsările, porcii, bovinele și alte mamifere transmit virusul între ele mai des decât știu experții. „Trebuie să fim foarte atenți cu privire la subinterpretarea unor astfel de constatări”, spune Binnicker. “Acolo unde este fum, este incendiu. Nu este un motiv de alarmă, nu este un motiv de panică, dar nu îl putem ignora.”

2. Un focar necontrolat la bovinele de lapte ne poate pune pe toți în pericol

Chiar dacă evităm infecțiile cu H5N1 la porci, un virus pandemic uman ar putea apărea din cauza epidemiei de vaci de lapte. La fel ca și porcii, vitele pot fi, de asemenea, infectate cu viruși umani și păsări în același timp. Oamenii de știință cred că reasortarea este ceva mai puțin probabilă la bovine din cauza anumitor aspecte ale fiziologiei sale. În cazul vitelor de lapte, experții sunt mai îngrijorați de faptul că oamenii devin terenul de reproducere.

Prezența virusului în fermele de lapte expune la virus mulți oameni – lucrători din fermă și familiile acestora, prieteni și membri ai comunităților lor. Iar o versiune umană a gripei aviare este perfect capabilă să apară, prin reasortare, dintr-o persoană infectată atât cu gripa aviară, cât și cu un virus gripal sezonier.

Sezonul gripal care urmează crește acest risc. „Probabil că vom avea o transmitere largă și o răspândire a virusurilor gripale umane în populație”, spune Binnicker. „Dacă avem un muncitor la fermă care este infectat cu o tulpină umană de gripă și lucrează și cu o vacă de lapte infectată care are gripă aviară, atunci evenimentul de reasortare s-ar putea întâmpla la om dacă se infectează cu ambii viruși în același timp.”

Limitarea focarului în rândul bovinelor este importantă pentru reducerea potențialei amenințări la adresa sănătății publice. Cu cât sunt mai puține vaci infectate, cu atât mai puține oportunități are virusul de a pătrunde în alte animale de fermă, cum ar fi porcii sau oamenii.

Dar industria vitelor și autoritățile sale de reglementare s-au străduit să facă acest lucru. Spre deosebire de crescătorii de păsări de curte, care au zeci de ani de experiență cu H5N1, industria produselor lactate a fost surprinsă din picioare.

„Nu am avut acest tip de provocare din partea unui virus de multe generații”, spune Jaime Jonker, director științific al Federației Naționale a Producătorilor de Lapte, un grup industrial. „Nu avem acel mecanism bine uns de a trece la acțiune.”

Industria vitelor a fost cel mai afectată de la focar, cel mai probabil la sfârșitul anului 2023 în ferme din Texas Panhandle, după ce o pasăre sălbatică infectată cu H5N1 a transmis cumva virusul la glanda mamară a unei vaci.

„Toată lumea a fost surprinsă, pentru că nu s-a văzut niciodată la nicio specie pe care o cunosc în lapte”, spune Jim Roth, directorul Centrului pentru Securitate Alimentară și Sănătate Publică de la Universitatea de Stat din Iowa. „A fost o situație foarte neobișnuită.”

Virusul pare să se răspândească prin contactul cu echipamentul de muls al vacilor

Virusul pare să se răspândească printre vaci în principal prin contactul cu echipamentul de muls. Apoi se adună în concentrații atât de mari în laptele vacilor infectate, încât este extrem de greu să se împiedice să se răspândească. Fermierii au încercat să folosească dezinfectanți pe echipamentele de muls și chiar direct pe tetinele vacilor, fără niciun rezultat. „În lapte se produce mult virus, încât este greu de oprit”, spune Roth.

Fermele mari angajează o mică armată de muncitori pentru a mulge mii de vaci de două sau trei ori pe zi, șapte zile pe săptămână. Este greu să eviți să iei niște lapte încărcat cu viruși pe salopete și cizme.

Avertisment pentru fermieri

Folosirea corectă a ochelarilor de protecție, a ecranelor faciale, a măștilor, a mănușilor, a cizmelor, a salopetelor și a altor echipamente de protecție personală (EIP) poate oferi, teoretic, o protecție excelentă pentru lucrători, mi-au spus experții de la CDC, dar numai dacă sunt purtate în mod constant și respectând cu strictețe protocoalele.

Acest lucru poate fi dificil în condițiile adesea umede și umede ale fermei tipice de produse lactate. Multe infecții în rândul lucrătorilor din fermă se prezintă ca conjunctivită (adică ochi roz), probabil de la lucrătorii care ajung sub ochelari de protecție pentru a-și freca ochii.

Sursa: nationalgeographic.com