Cum s-au luptat cele mai puternice corporații din lume pentru a evita responsabilitatea privind schimbările climatice

Cum s-au luptat cele mai puternice corporații din lume pentru a evita responsabilitatea privind schimbările climatice? Un nou raport, bazat pe documente interne ale companiilor și alte surse publice, detaliază campania de zeci de ani a industriei combustibililor fosili de a induce publicul în eroare și de a evita să plătească pentru daunele provocate de produsele sale.

Cele mai puternice corporații din lume, fail climatic

Autorii raportului afirmă că, deși informațiile citate au mai fost făcute publice anterior, este pentru prima dată când sunt reunite și analizate într-un mod cuprinzător.

„Acest raport adună într-un singur loc un corp solid de dovezi despre ce știau companiile de combustibili fosili – și când – despre impactul climatic al produselor lor, și ce au făcut în ciuda a ceea ce știau”, a declarat Kathy Mulvey, coautoare a raportului și directoare a campaniei de responsabilizare din cadrul Programului pentru Climă și Energie al UCS.

Mulvey susține că raportul ar trebui să ofere un sprijin solid pentru zecile de procese intentate la nivel mondial împotriva companiilor de combustibili fosili pentru contribuția lor la schimbările climatice.

Raportul apare în contextul în care administrația Trump și Departamentul Justiției din SUA acționează pentru a proteja aceste companii de eforturile de tragere la răspundere în justiție.

Donald Trump vrea să ierte aceste corporații

În aprilie, fostul președinte Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care și-a exprimat intenția de a „proteja energia americană de abuzurile statelor”. Ordinul cere Departamentului Justiției să revizuiască, să identifice și să blocheze eforturile locale și statale de a aborda schimbările climatice.

Recent, agenția a intentat procese statelor Hawaii, Michigan, New York și Vermont, susținând că acțiunile sau legislația acestora pentru tragerea la răspundere a companiilor de combustibili fosili încalcă autoritatea federală.

În mod tradițional, conservatorii susțineau drepturile statelor. Totuși, în ultimii ani, Partidul Republican a recurs tot mai des la o strategie juridică numită „preemțiune” pentru a anula drepturile statelor și comunităților locale în ceea ce privește deciziile legate de protecția mediului și a sănătății publice.

Raportul notează că industria petrolului și gazelor a fost un „donator generos” pentru campania electorală a lui Trump din 2024. Documente publice arată că grupurile din industrie au donat aproximativ 96 de milioane de dolari campaniei. Această sumă nu include donațiile opace („dark money”) sau contribuțiile la moneda meme promovată de Trump, din care acesta a obținut câștiguri personale.

Casa Albă nu a oferit un comentariu. Administrația Trump a susținut anterior că este „angajată în eliberarea energiei americane”, deși a blocat proiecte de energie cu emisii reduse, cum ar fi parcurile eoliene.

Companiile de combustibili fosili au schimbat clima

Potrivit raportului UCS, intitulat „Decenii de înșelăciune” („Decades of Deceit”), un sfert dintre americani locuiesc într-un stat, teritoriu sau municipalitate care a dat în judecată o companie de combustibili fosili pentru rolul său în schimbările climatice.

Procesele ridică întrebarea esențială: cine ar trebui să plătească pentru decesele și distrugerile provocate de fenomenele climatice extreme, cum ar fi furtunile, valurile de căldură și episoadele arctice? Până acum, populația a suportat în mare parte costurile, inclusiv prin creșterea primelor de asigurare.

Procesele acuză companiile că și-au promovat în mod înșelător produsele, știind în privat despre pericolele acestora. Alte capete de acuzare includ faptul că nu au avertizat publicul cu privire la riscurile previzibile sau că au încălcat legile privind informarea acționarilor.

Companiile implicate neagă orice culpă

Ele își apără acțiunile argumentând că schimbările climatice sunt o problemă politică, nu juridică, deci ar trebui gestionată de Congres și de executiv. De asemenea, susțin că afirmațiile lor privind știința climei sunt protejate de Primul Amendament (libertatea de exprimare).

Procesele privind responsabilitatea climatică au început la sfârșitul anilor 2010, în urma unor anchete jurnalistice care au dezvăluit că marile companii știau de mult timp despre pericolele produselor lor.

În 2015, Inside Climate News a relatat că ExxonMobil desfășura cercetări interne care confirmau pericolele schimbărilor climatice, în timp ce compania derula o campanie de zeci de ani pentru a pune sub semnul întrebării știința climatică.

Cazuri împotriva BP, Chevron, ExxonMobil, Shell și altora sunt încă pe rol, în timp ce companiile se luptă pentru a muta cazurile din instanțele statale în cele federale. Curtea Supremă a SUA a respins cererile companiilor de a le transfera în instanțele federale sau de a le respinge. În martie, instanța a respins și încercarea unor state conduse de republicani de a bloca procesele intentate de statele democrate împotriva marilor companii petroliere.

Companiile știu ce rău au făcut, dar nu vor să plătească

Raportul UCS argumentează că aceste companii au reușit în mare parte să tergiverseze cazurile sau să evite tragerea la răspundere, folosindu-se de resurse legale și financiare extinse.

Mulvey compară strategia industriei combustibililor fosili cu cea a companiilor de tutun, care au folosit decenii de tactici juridice pentru a evita răspunderea privind bolile cauzate de fumat. Schimbarea a venit când statele americane au început să dea în judecată companiile pentru recuperarea costurilor de sănătate publică.

Ca și industria tutunului, companiile de combustibili au răspândit îndoiala privind știința din spatele pericolelor produse. S-au diferențiat prin faptul că au susținut că produsele lor au o utilitate socială – furnizarea de energie.

„Imaginați-vă cum ar arăta lumea de azi dacă acele companii – în 1959, 1979 sau chiar 1988 – ar fi fost sincere cu privire la ceea ce știau”, a spus Steven Eric Feit, avocat la Center for International Environmental Law.

Compania este responsabilă pentru orice produce

Avocații susțin că utilitatea unui produs nu exonerează o companie de responsabilitatea de a avertiza publicul sau de a răspunde pentru daunele provocate.

Printre efectele continue ale schimbărilor climatice, raportul menționează că, potrivit estimărilor conservatoare, acestea ar putea provoca încă un sfert de milion de decese pe an din cauza agravării bolilor precum malaria, stresul termic sau subnutriția.

„Vând ceva periculos, iar produsul lor otrăvește și oamenii care trăiesc în apropierea locurilor de producție. Faptul că produsul este util nu face ca prejudiciul să fie acceptabil”, a spus Feit.

Feit a subliniat importanța documentării fiecărui moment în care companiile au ales să ascundă informații despre daune. Guvernele ar fi putut acționa diferit, evitând parte din criza actuală.

Momente-cheie din raportul UCS:

• Anii 1950–1960: Documente interne arată că firmele știau despre riscurile schimbărilor climatice.
• 1979–1983: API (American Petroleum Institute) și companiile de petrol coordonau cercetări climatice interne, dar nu le făceau publice. ExxonMobil a recunoscut public legătura dintre combustibili și schimbările climatice abia în 2006.
• 1984: Un om de știință ExxonMobil avertiza că trebuie fie să ne adaptăm unei planete mai calde, fie să reducem drastic utilizarea combustibililor. Compania a redus cercetarea și a investit în dezinformare.
• 1988: Shell recunoaște în raportul „Efectul de seră” că arderea combustibililor duce la schimbări climatice. Prevăd reacții publice violente și evenimente meteorologice extreme.
• 1998: API elaborează un „plan de acțiune” strategic pentru a semăna îndoiala în rândul publicului și al mass-mediei.
• 2019: Foști cercetători ExxonMobil mărturisesc în Congres că firma știa despre schimbările climatice, dar a ales să manipuleze opinia publică.
• 2025: Documente dintr-un tribunal din Marea Britanie indică o schemă coordonată de hacking împotriva activiștilor de mediu, plătită de o firmă de lobby din Washington în numele unei companii petroliere majore.

Cele mai puternice corporații se scuză, dar nu plătesc

ExxonMobil a refuzat să comenteze, dar a declarat anterior că nu a fost implicată în hacking. API nu a răspuns solicitării. Shell a afirmat că schimbările climatice au fost mereu parte din dezbaterea publică și științifică și că nu deținea „cunoștințe unice” despre ele.

Mulvey și Feit consideră că istoria expusă în raport relevă un tipar de negare, întârziere și confuzie – tactici care continuă azi sub forme mai subtile, cum ar fi „greenwashing”-ul (ecologizarea falsă a imaginii publice).

„Greenwashing-ul poate părea inofensiv, dar este periculos”, afirmă Feit. „Așa-zisele soluții climatice promovate de industrie sunt adesea incomplete, scoase din context sau pur și simplu false.”

Un exemplu: captarea carbonului, despre care se afirmă că poate elimina 90% din emisiile proiectelor poluante.

„Niciun proiect nu a atins vreodată acest prag”, spune Feit.

Raportul mai menționează:

• blocarea legislației statale care ar obliga poluatorii să plătească pentru daune;
• campanii împotriva investițiilor responsabile din punct de vedere ecologic, etichetate ca fiind „capitalism woke”;
• relansarea unei inițiative din 2018 prin care companiile să fie scutite legal de orice responsabilitate.

„Avem motive să credem că industria combustibililor fosili și aliații săi vor încerca din nou să obțină o scutire de răspundere pentru deceniile de înșelăciune, poluare și distrugere”, avertizează raportul, potrivit insideclimatenews.org.

„Congresul trebuie să facă tot ce îi stă în putință pentru a împiedica un astfel de efort.”

Citește și: Urmatorii 40 de ani, cruciali pentru mediu