93% din șprotul românesc e contaminat cu microplastic, potrivit unui studiu

93% din șprotul românesc e contaminat cu microplastic, potrivit unui studiu. O echipă de specialiști de la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța a analizat trei dintre cele mai consumate specii marine din România și a descoperit niveluri îngrijorătoare de contaminare cu microplastice.

Potrivit rezultatelor, aproape toate exemplarele de șprot și rapană analizate, precum și peste două treimi dintre midiile colectate, conțineau particule de plastic mai mici de 5 milimetri.

Microplastice în organe și țesuturi

Studiul, publicat în decembrie 2025, arată că particulele au fost identificate în tractul digestiv și în țesuturile moi ale tuturor celor trei specii. Cercetătorii semnalează și fenomenul de transfer trofic, mai ales în cazul rapanei, care se hrănește cu alte organisme deja contaminate.

„Deoarece toate cele trei specii sunt consumate de oameni, ele reprezintă căi potențiale de expunere la microplastice. Aceste rezultate subliniază necesitatea urgentă a unor cercetări suplimentare privind sursele, căile de mediu și posibilele riscuri pentru sănătate cauzate de microplasticele din Marea Neagră”.

Litoralul românesc, mai afectat decât cel bulgăresc

Pentru a evalua amploarea fenomenului, datele din România au fost comparate cu cele obținute de cercetători din Bulgaria, în zonele Varna și Burgas. Rezultatul: la toate cele trei specii studiate, organismele colectate de pe litoralul românesc prezentau o rată mai mare de contaminare.

Specialiștii INCDM explică această diferență prin poziția geografică a litoralului românesc, aflat în apropierea gurilor de vărsare ale Dunării, una dintre principalele surse de poluare cu plastic din regiune.

Rolul Dunării în poluarea Mării Negre

În lucrare se menționează că „prezența crescută a microplasticelor în țesuturile speciilor analizate poate fi legată de proximitatea lor față de deversarea fluviului Dunărea, poziționată în zona de Nord a țărmului românesc, care transportă până la 4,2 tone de materiale plastice zilnic”.

Această cantitate semnificativă de deșeuri ajunge în ecosistemul marin și este ingerată de organismele acvatice.

Datele sunt în linie cu rapoarte publicate de instituții românești de mediu, precum Administrația Națională „Apele Române” și Garda Națională de Mediu, care semnalează constant poluarea fluviului cu deșeuri plastice și impactul asupra Mării Negre.

Ce tip de microplastice au fost găsite

Analiza a arătat că fibrele reprezintă marea majoritate a particulelor ingerate de organismele studiate.

„Fibrele au reprezentat 93%, 98% și 99% din totalul microplasticelor identificate în midii, rapane, respectiv șprot, în timp ce fragmentele au reprezentat doar 7%, 2% și 1%”.

Distribuția diferă în funcție de specie și organ:

1. la midii, fibrele au constituit 96% din particulele din glanda digestivă și 90% din cele din țesutul moale;
2. la rapană, 97% dintre particulele din stomac au fost fibre, iar în țesutul moale au fost detectate exclusiv fibre;
3. în cazul șprotului, fibrele au reprezentat 98% din particulele din tractul gastrointestinal.

Culorile predominante au fost negru, albastru și transparent.

„Microplasticele negre, albastre și transparente au reprezentat majoritatea particulelor găsite la toate cele trei specii, deși proporțiile lor relative au variat. La toate speciile, culorile dominante ale particulelor au diferit semnificativ, midiile caracterizate în principal prin particule albastre, melcii rapa prin particule negre și șprotul prin particule transparente, demonstrând contraste clare la nivel de specie în compoziția microplasticelor ingerate”.

Cine a realizat studiul

Cercetarea, intitulată „Microplastic Accumulation in Commercially Important Black Sea Fish and Shellfish: European Sprat (Sprattus sprattus), Mussels (Mytilus galloprovincialis) and Rapa Whelks (Rapana venosa)”, este semnată de Andreea Mădălina Ciucă, Lucica Barbeș, Elena Daniela Pantea, George-Emanuel Harcotă, Cristian Sorin Danilov, Adrian Filimon și Elena Stoica.

Proiectul a fost finanțat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, prin Programul Nucleu SMART BLUE, un program dedicat monitorizării și protejării ecosistemelor marine românești.

Ce înseamnă pentru consumatori

Specialiștii subliniază că, deși nu există încă suficiente date privind impactul direct al microplasticelor asupra sănătății umane, prezența lor în alimentele marine impune prudență și necesitatea unor măsuri urgente de reducere a poluării cu plastic.

Reducerea consumului de plastic de unică folosință, colectarea selectivă și protejarea cursurilor de apă sunt considerate pași esențiali pentru limitarea acestui fenomen cu efecte pe termen lung asupra sănătății publice și mediului.

Citește și: Un nou catalizator ar putea schimba modul în care reciclăm plasticul