5 animale care pot remodela cursul apelor Pământului

|Andreea Nicole |
5 animale care pot remodela cursul apelor Pământului. sursa foto pexels.com

5 animale care pot remodela cursul apelor Pământului. Nutrienți, apă și spațiu de locuit – acestea sunt câteva dintre nevoile de bază ale vieții. Orice factor care le modifică distribuția devine esențial în lupta pentru supraviețuire. Schimbă cursurile de apă, peisajul sau disponibilitatea hranei și întregul ecosistem poate fi transformat.

Anumite specii au această putere și o exercită cu un efect major. Unul dintre cele mai fascinante subiecte din biologie este rolul „inginerilor ecosistemelor”. Oamenii de știință definesc acești „ingineri” ca fiind „organisme care modulează direct sau indirect disponibilitatea resurselor pentru alte specii, provocând schimbări de stare fizică în materiale biotice sau abiotice”.

Animale care pot remodela cursul apelor Pământului

Pe scurt, inginerii ecosistemelor își modifică mediul înconjurător într-un mod care influențează profund viața altor organisme. Un exemplu perfect este aligatorul american (Alligator mississippiensis).

În sălbăticie, aceste mari reptile își construiesc propriile „piscine” săpând tranșee masive numite „gropi de aligator” în calcarul din regiunea Everglades, Florida. În scurt timp, acestea se umplu cu apă și rămân astfel chiar și în sezonul secetos.

Pentru alte forme de viață, aceste oaze sunt vitale – broaștele și țestoasele se adună acolo, plantele cresc pe margini atrăgând insecte diverse. Într-un mod neașteptat, aligatorii devin adevărați „administratori” ai mediului, sprijinind biodiversitatea zonei. Dar nu doar aligatorii au un asemenea impact.

Iată cinci specii care pot remodela râuri, lega iazuri și transforma canale de mangrove.

5. Castorii

Ruperea unui baraj de castori poate provoca inundații ce aduc daune de milioane de dolari, motiv pentru care în unele regiuni castorii sunt considerați dăunători. sursa foto pexels.com
Ruperea unui baraj de castori poate provoca inundații ce aduc daune de milioane de dolari, motiv pentru care în unele regiuni castorii sunt considerați dăunători. sursa foto pexels.com

Expresia „harnic ca un castor” nu este deloc întâmplătoare. Castorii sunt rozătoare extrem de muncitoare – un singur individ poate doborî până la 200 de copaci într-un an. Ei își construiesc adăposturi solide („lodge-uri”) din crengi, noroi și alte materiale, dar sunt și faimoși pentru barajele lor.

Prin ridicarea unui baraj, o familie de castori poate controla fluxul de apă și chiar crea un iaz acolo unde înainte era doar un pârâu. Această zonă inundată le oferă nu doar un loc sigur pentru adăposturi, ci și acces facil la copacii din jur. Castorii mai sapă și canale care leagă iazul de pădurile apropiate, creând adevărate rețele acvatice.

Aceste habitate noi oferă adăpost amfibienilor și filtrează în mod natural apa, reducând excesul de azot din râuri. Totuși, există și efecte negative: ruperea unui baraj de castori poate provoca inundații ce aduc daune de milioane de dolari, motiv pentru care în unele regiuni castorii sunt considerați dăunători.

4. Hipopotamii

Bălegarul de hipopotam este o sursă importantă de hrană pentru pești și insecte. sursa foto pexels.com
Bălegarul de hipopotam este o sursă importantă de hrană pentru pești și insecte. sursa foto pexels.com

Pentru hipopotami, remodelarea terenului este o activitate zilnică. În lunci mlăștinoase, aceștia distrug stufărișurile și creează șanțuri adânci în sol. Când părăsesc bălțile pentru a se hrăni, traseele lor devin adevărate „autostrăzi de hipopotami”.

Aceste poteci pot ajunge la 5 metri lățime și se umplu rapid cu apă, conectând bălțile între ele și cu râurile mari. În caz de inundații, aceste „căi” devin canale prin care apa se scurge, extinzând mlaștinile și schimbând distribuția sedimentelor.

Un studiu din 2015 a arătat că bălegarul de hipopotam este o sursă importantă de hrană pentru pești și insecte, demonstrând că aceste animale influențează ecosistemele nu doar prin mișcările lor, ci și prin deșeuri.

3. Șobolanii de mosc (Muskrat)

Când săpăturile lor ating baraje artificiale, pot apărea scurgeri nedorite, spre frustrarea dezvoltatorilor. sursa foto pexels.com
Când săpăturile lor ating baraje artificiale, pot apărea scurgeri nedorite, spre frustrarea dezvoltatorilor. sursa foto pexels.com

Deși mai mici decât castorii, șobolanii de mosc sunt și ei constructori pricepuți. Ei pot ridica adăposturi din crengi și frunze, dar preferă să sape vizuini în malurile râurilor sau iazurilor. Aceste vizuini încep sub apă și duc la camere uscate, greu accesibile pentru prădători.

Însă aceste săpături provoacă eroziunea malurilor, ceea ce poate schimba curgerea râurilor. În unele cazuri, chiar și forma unui curs de apă se poate modifica în timp. Când săpăturile ating baraje artificiale, pot apărea scurgeri nedorite, spre frustrarea dezvoltatorilor.

2. Elefanții

Elefanții nu doar că hrănesc și refac solurile prin excrementele lor, dar și creează noi căi navigabile. sursa foto pexels.com
Elefanții nu doar că hrănesc și refac solurile prin excrementele lor, dar și creează noi căi navigabile. sursa foto pexels.com

Un elefant adult poate mânca până la 270 kg de hrană pe zi și petrece 12–18 ore mestecând. Pe lângă faptul că împrăștie semințe și transformă păduri în savane prin doborârea copacilor, elefanții modelează și cursurile de apă.

Studiile din Delta Okavango, Botswana, arată că drumurile folosite de generații de elefanți devin adevărate canale de apă, unind lacuri și râuri. Cercetările din Thailanda au demonstrat că aceste trasee ajută și la direcționarea apelor de muson către pâraie.

Astfel, elefanții nu doar că hrănesc și refac solurile prin excrementele lor, dar și creează noi căi navigabile, conform animals.howstuffworks.com.

1. Crabi săpători

Vizuinile crabilor schimbă compoziția sedimentelor și reconfigurează întregi rețele de ape. sursa foto pexels.com
Vizuinile crabilor schimbă compoziția sedimentelor și reconfigurează întregi rețele de ape. sursa foto pexels.com

În mangrovele din Asia și America de Sud, crabii săpători creează tuneluri adânci de până la 1 metru. Aceștia slăbesc malurile mlăștinoase și lărgesc canalele de maree. În unele cazuri, săpăturile lor duc chiar la formarea de noi pâraie.

Specia Neohelice granulata, întâlnită în Brazilia și Argentina, este un exemplu remarcabil: vizuinile ei schimbă compoziția sedimentelor și reconfigurează întregi rețele de ape.

De la gropile aligatorilor la canalele elefanților și până la tunelurile micilor crabi, natura demonstrează că inginerii ecosistemelor, mari sau mici, pot remodela complet habitatele. Aceste transformări susțin biodiversitatea, dar uneori aduc și provocări pentru oameni.

Citește și: Oamenii au construit atâtea baraje încât au mutat polii magnetici ai Pământului

Distribuie articolul pe:

Cauți sau oferi servicii pentru animale? Aici găsești anunțuri dedicate adopțiilor, vânzării și cumpărării de animale, accesorii, hrană și servicii veterinare. Fie că ești în căutarea unui nou prieten blănos sau ai produse și servicii de oferit pentru iubitorii de animale, această secțiune este locul perfect pentru tine!