Tratatul pentru Mările Internaționale intră în vigoare. foto pexels.com 2026, anul decisiv pentru oceanele lumii. După schimbările majore din 2025 în guvernanța oceanelor, anul acesta este considerat un moment de „judecată” pentru protecția mărilor și oceanelor lumii. Intrarea în vigoare a Tratatului pentru Mările Internaționale, dezbaterea intensă privind mineritul de mare adâncime, marile summituri dedicate oceanelor și noile politici maritime ale Uniunii Europene vor defini dacă promisiunile globale se transformă în măsuri concrete de conservare. 2026, anul decisiv pentru oceanele lumii După un 2025 marcat de schimbări importante în politicile maritime globale, 2026 este anul în care angajamentele trebuie puse în practică. Euronews analizează perspectivele pentru „planeta albastră”, de la Tratatul pentru Mările Internaționale și mineritul de mare adâncime, până la summituri globale și politicile maritime ale Uniunii Europene. Speranțe mari pentru mările internaționale 2026, anul decisiv pentru oceanele lumii. foto: pexels.com Începând cu 17 ianuarie 2026, mările internaționale – până acum slab reglementate – nu vor mai fi un „Vest Sălbatic” din punct de vedere juridic. Atunci va intra în vigoare Tratatul pentru Mările Internaționale, cunoscut ca Acordul BBNJ. Acesta promite o schimbare radicală pentru cele mai izolate și neprotejate zone ale planetei, unde timp de decenii au avut loc pescuit ilegal, abuzuri asupra drepturilor omului și distrugeri ecologice, dincolo de aria de aplicare a legii internaționale. „Facem un pas de civilizație înainte, protejând cea mai mare parte a planetei”, a declarat pentru Euronews Tiago Pitta e Cunha, CEO al Fundației Oceano Azul. Ce aduce Tratatul pentru Mările Internaționale Mările internaționale reprezintă peste două treimi din oceanele lumii. Până acum, acestea au fost reglementate fragmentar, de diverse organisme. Noul tratat își propune să acopere aceste lacune, permițând: crearea de arii marine protejate în apele internaționale; distribuirea echitabilă a beneficiilor provenite din resurse genetice marine; obligativitatea evaluărilor de impact asupra mediului; sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare pentru creșterea capacităților de protecție. Anul 2026 este crucial deoarece va avea loc prima „Ocean COP”, când vor fi create instituțiile necesare aplicării tratatului. UE și aplicarea Tratatului BBNJ Anul promite o schimbare radicală pentru cele mai izolate și neprotejate zone ale planetei. foto: pexels.com Comisia Europeană a demarat deja procesul de implementare, un proiect de directivă fiind adoptat de Parlamentul European la 13 noiembrie 2025 și aflat în prezent în discuție la nivelul Consiliului UE. „Trebuie să ne asigurăm că acordul este implementat uniform în UE și oferă condiții egale tuturor statelor membre”, a declarat un oficial european pentru Euronews. Potrivit experților, tratatul ar putea contribui și la consumul de pește mai sustenabil în Europa, prin reducerea activităților distructive din largul mărilor. Provocarea aplicării legii pe mările internaționale Deși speranțele sunt mari, persistă îndoieli privind aplicarea efectivă a regulilor. „Dreptul internațional nu are o poliție internațională”, avertizează Pitta e Cunha. Totuși, monitorizarea prin satelit ar putea permite identificarea și sancționarea publică a abuzurilor. Chiar și în apele teritoriale, unele arii marine protejate sunt criticate drept „parcuri pe hârtie”, din cauza pescuitului industrial permis. ONG-urile cer UE să dea exemplu prin protejarea strictă a propriilor zone marine. Mineritul de mare adâncime în 2026 Mările internaționale – până acum slab reglementate – nu vor mai fi un „Vest Sălbatic” din punct de vedere juridic. foto: pexels.com Dezbaterea privind mineritul de mare adâncime va continua în 2026. Peste 40 de țări se opun deja practicii. Franța a interzis-o complet, iar Germania și Spania au impus pauze de precauție. Ecologiștii avertizează că exploatarea fundului oceanic ar distruge ecosisteme necunoscute și ar polua coloana de apă. „Este iresponsabilitatea supremă a rasei umane”, spune Pitta e Cunha. În contrast, SUA susțin accelerarea exploatării resurselor submarine, deși nu au ratificat Convenția ONU privind Dreptul Mării (UNCLOS), ceea ce ar putea genera conflicte juridice internaționale. Summituri oceanice și politici-cheie în 2026 Problemele oceanice vor rămâne în prim-planul agendei internaționale. Printre evenimentele majore se numără: Conferința Our Ocean (Kenya, 16 iunie 2026), cu accent pe comunitățile de coastă și adaptarea la schimbările climatice; Zilele Europene ale Oceanului (Bruxelles, 2–6 martie 2026); Conferința Mondială privind Biodiversitatea Marină (Bruges, 17–20 noiembrie 2026). La nivel european, se așteaptă progrese privind Pactul UE pentru Oceane, care va duce la un Ocean Act în 2027. Ecologiștii speră la interzicerea traulului de fund în zonele de coastă și la protejarea a 30% din apele europene, dintre care 10% sub protecție strictă. Anul 2026 se anunță decisiv pentru viitorul oceanelor. De la tratate internaționale și politici europene până la lupte juridice și summituri globale, miza este uriașă: protejarea, refacerea și apărarea oceanelor lumii într-un context de presiuni climatice și economice fără precedent. Citește și: Încălzirea oceanelor pune în pericol 60% dintre platformele de gheață din Antarctica