Acest vultur imens si emblematic al padurilor din America Centrala si de Sud, Harpia (Harpia harpyja) este una dintre cele mai mari si puternice pasari de prada din lume. Aceasta specie impresionanta a fost denumita dupa Harpia din mitologia greaca, monstru inaripat cu gheare ascutite si fata de femeie. Vulturul harpie are o coada lunga si lata si aripi rotunjite cu o anvergura de pana la 2 metri. Ca si la multe pasari de prada din padure, Harpia are aripile relativ mici fata de marimea ei, oferindu-i acesteia agilitate deosebita si manevrabilitate printre crengile copacilor in timp ce zboara sub coronamentul padurii. Ciocul mare si negru al harpiei este puternic incovoiat. Picioarele si degetele acesteia sunt mari si robuste si au gheare masive. Împreuna cu marimea corpului, aceste arme impresionante fac din vulturul harpie un pradator formidabil. Harpia adult are partile superioare ale corpului de culoare negricioasa, iar capul si gatul sunt de culoare gri si o creasta dubla neagra pe care o tine de obicei ridicata. Penele de pe fata harpiei formeaza un disc facial. Partile inferioare ale harpiei sunt de culoare alba si are o banda neagra si lata de-a latul pieptului si pete negre pe pulpe. Coada este de culoare neagra cu trei benzi gri si cu varful alb. Partea inferioara a aripilor este barata alb cu negru. Ochii harpiei sunt cenusii spre caprui iar picioarele acesteia sunt galbene. Masculul si femela harpie sunt destul de similari ca aspect fizic desi femela este semnificativ mai mare, cantarind aproape de doua ori mai mult decat masculul. Coloritul puilor de harpie este mai deschis. Pasarile tinere se inchid gradual la culoarea odata cu varsta pana cand isi dobandesc penajul de adult la varsta de aproximativ patru ani. Pasarile tinere care inca depind de adulti sunt observate adeseori cersind hrana ridicandu-si aripile in timp sa scot sunete caracteristice. În ciuda imensitatii acestui vultur, Harpia este observata destul de rar, in special atunci cand traverseaza rauri sau luminisuri. Comportament Ca pradator puternic, Harpia vaneaza animale de marime medie, in special mamifere arboricole, cum ar fi maimutele si lenesii, dar si animale terestre cum ar fi caprioare, pecari, aguti, armadilo s.a. De asemenea, Harpia vaneaza si o varietate mare de pasari si reptile cum ar fi papagali, serpi si iguane. De obicei, Harpia vaneaza urmarind prada de pe o creanga, apoi zboara cu o viteza si o agilitate remarcabile prinzandu-si prada din copaci. De cele mai multe ori, prada este adusa in varful unui copac pentru a fi mancata, dar animalele mai grele pot fi consumate la sol. Din cauza ca sunt mai mici, masculii de Harpie prind prazi mai mici decat femelele, iar femelele sunt capabile sa duca prada de 3-4 kilograme pana la cuib. Auzul foarte bun al Harpiei impreuna cu aranjamentul penelor de pe fata in forma de disc ajuta la localizarea prazii dupa sunet. Harpia este o specie monogama si de obicei este vazuta singura sau in perechi. Aceasta specie este documentata ca reproducandu-se intre lunile aprilie si noiembrie in Brazilia, Argentina si Guyana, dar se poate imperechea in orice luna a anului. Atat masculul cat si femela construiesc cuibul, care de fapt este o platforma mare facuta din bete decorata cu frunze verzi, construita in varful unui copac inalt. De obicei, femela depune doua oua care sunt incubate de catre aceasta timp de 56 de zile. Aproape de fiecare data doar un singur pui va supravietui. Masculul aduce hrana la cuib la fiecare cateva zile pe perioada incubatiei dar si in timp ce puiul este crescut. Puiului de harpie ii vor creste penele de zbor dupa aproximativ sase luni de cand ai eclozat. Dupa ce le-au dat penele de zbor, puiul de harpie ramane aproape de cuib si va fi dependent de parintii lui pentru o perioada cuprinsa intre 8 si 12 luni. În unele cazuri, Harpia tanara poate ramane aproape de cuib pana ajunge la varsta de doi ani. Aceasta dezvoltare lenta a puilor impiedica parintii sa mai aiba alti pui timp de doi sau trei ani. Habitat si distributie Vulturul harpie se gaseste in zone extinse din America Centrala si de Sud, din sudul Mexicului pana in Paraguay, Sudul Braziliei si in nord estul Argentinei. Pe de alta parte habitatul harpiei din zona de distributie este destul de restrans si s-ar crede ca este specie disparuta in unele zone din America Centrala. Harpiile de obicei locuiesc in zonele tropicale si subtropicale, la elevatie de sub 900 metri, desi ocazional acestea pot fi gasita pana la 2000 metri. De obicei, harpiile se deplaseaza prin coronamentul padurilor si rareori deasupra lor. Pe lista IUCN, Harpia este clasificata ca fiind aproape amenintata cu disparitia. Distrugerea habitatului si vanatoarea sunt cele mai mari amenintari pentru aceasta pasare cu un ritm lent de reproducere. Taierea copacilor inalti in care pasarea isi face cuibul sau din care isi urmareste prada reprezinta cel mai important factor. Harpia nu poate vana in luminisuri sau in locurile unde un petec mare de padure a fost ras la pamant. Pentru vanatori, Harpia este un vanat facil intrucat nu este obisnuita sa se fereasca de oameni.