Rozătoare
Veverița roșcată (Sciurus vulgaris)

Veverița roșcată (Sciurus vulgaris)

Sciurus vulgaris, este cunoscută în popor sub numele de veverița roșcată, și se găsește prin pădurile Europei și a Asiei de Nord. De-a lungul secolului trecut densitatea populației de veverițe roșcate s-a modificat semnificativ. Această specie a rămas foarte răspândită în Europa Centrală, dar în Marea Britanie acestea au dispărut din cea mai mare parte a habitatului.
 
Habitat
 
Veverițele roșcate trăiesc în pădurile de foioase și de conifere. Acestea preferă să trăiască în copaci mari și bătrâni care le pot oferi o sursă abundentă de hrană sub formă de semințe sau de ghinde. Copacii aleși pentru cuibărit au de obicei scorburi în care veverițele roșcate își fac culcuș. Un cuib bun poate fi folosit mai mulți ani la rând, dar exemplarele de veveriță roșcată mențin de obicei mai multe cuiburi în care să se ascundă în cazul în care acestea sunt urmărite de prădători.
 
 
Descriere
 
Această specie are printre cele mai mari variații ale culorii blănii dintre mamiferele regiunii palearctice. Culoarea acestor veverițe variază de la roșcat deschis până la negru pe cap și pe spate. Toți indivizii, cu excepția celor complet negrii, au burta de culoare albă, iar ca și celelalte veverițe au smocuri de păr pe urechi și cozi lungi și stufoase. În zonele arealului de distribuție a veverițelor roșcate, unde acestea sunt mai dense, blana care le îmbracă variază în culoare de la roșcat la negru, iar unii indivizi au culori combinate. Pe de altă parte, în unele zone, se găsește un colorit aproape identic la întreaga populație. De exemplu în populațiile din Marea Britanie trăiesc doar indivizi de culoare roșcată, iar în regiunea Sila din sudul Italiei trăiesc doar indivizi de culoare neagră. Năpârlirea blănii pe corpul veverițelor roșcate are loc de două ori pe an, iar a blănii de pe coada are loc doar odată pe an. Blana de iarnă acoperă mai mult picioarele, are smocurile de la urechi mai mari și este mai groasă decât cea de vară.
 
Primăvara sau toamna, atunci când indivizii își schimbă de obicei blana, năpârlirea și creșterea blănii noi poate fi întârziată sau chiar oprită în cazul lipsei de hrană, a bolilor sau a infestărilor cu paraziți.
 
Mărimea craniului variază între regiuni. Media tinde să crească de la nord la sud în zona de distribuție.
 
Reproducerea
 
Când femela este la estru masculii intră în teritoriul ei așteptând oportunitatea să se împerecheze. După împerechere masculii se întorc în teritoriile lor.
 
Femelele de veveriță roșcată fată aproximativ de două ori pe an câte 5 - 7 pui. Perioada de gestație este cuprinsă între 38 și 39 de zile. La naștere greutatea puilor este cuprinsă între 8 și 12 g. Puii se nasc orbi și fără păr. Canalele lor auditive sunt încă închise, iar urechile le sunt subdezvoltate și sunt pliate pe cap. Ochii puilor de veveriță se deschid la vârsta de 30 de zile, moment în care aceștia încep să se curățe singuri și să exploreze cuibul. La o vârstă de 45 de zile, puii de veveriță ies din cuib voluntar pentru prima dată, iar atunci vor începe să consume și hrană solidă. La o vârsta cuprinsă între 8 și 10 săptămâni aceștia sunt înțărcați și devin independenți, deși tind să rămână pe lângă mama lor încă o perioadă de timp. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de un an.
 
Durata de viață
 
Mortalitatea în rândul puilor de veveriță este mare din cauza prădătorilor păsări și mamifere. Mai puțin de un sfert supraviețuiesc până la atingerea maturității sexuale. Deși în sălbăticie adulții trăiesc între 6 și 7 ani, în captivitate majoritatea indivizilor trăiesc între 2 și 4 ani.
 
Comportament
 
Activitățile zilnice ale veverițelor roșcate au în mare parte ca scop găsirea hranei. În mod normal acestea sunt mai active dimineața și după-amiaza târziu atunci când consumă cea mai multă hrană. În timpul primăverii și a verii veverițele roșcate se odihnesc în cuib în miezul zilei pentru a evita arșița. Pe de altă parte, în timpul iernii, odihna de la amiază durează foarte puțin sau este sărită cu totul. Deși veverițele își petrec majoritatea timpului în copaci acestea coboară ocazional la sol pentru a căuta hrană sau pentru a-și îngropa hrana în vederea depozitării. Veverițele roșcate nu hibernează, acestea stau în culcuș și se odihnesc în timpul furtunilor severe, deoarece mișcatul printre ramuri în timpul vânturilor puternice le poate pune viața în pericol. Femelele își petrec foarte mult timp în cuib atunci când trebuie să aibă grijă de puii lor.
 
Sciurus vulgaris și alte veverițe nu se organizează în grupuri cu excepția situației în care mai mulți masculi se adună în teritoriul unei femele așteptând oportunitatea să se împerecheze. Veverițele roșcate nu sunt animale teritoriale, iar teritoriile în care locuiesc acestea se pot suprapune considerabil.
 
Comunicare și percepție
 
Veverițele roșcate au vederea, mirosul, simțul tactil și auzul foarte bine dezvoltate. Acestea comunică prin limbajul corpului, sunete prin care se anunță prezența prădătorilor și prin miros. În familii se folosește și atingerea ca mijloc de comunicare.
 
Alimentația
 
Veverițele se hrănesc în mod normal cu semințe de conifere, jir, ghinde și nuci. Acestea și-au dezvoltat o tehnică specială pentru a deschide nucile folosindu-se de puterea incisivilor inferiori. Veverițele reușesc să deschidă o nucă în doar câteva secunde. Obiceiurile alimentare ale acestor veverițe variază foarte mult în funcție de zona în care acestea locuiesc și disponibilitatea anumitor tipuri de hrană. Atunci când hrana obișnuită nu este disponibilă, veverițele roșcate, se vor hrăni cu ciuperci, ouăle păsărilor, flori de grădină sau legume. S-a observat că unele veverițe dau la o parte scoarța coniferelor și ling seva acestora. La fel ca celelalte specii de veveriță, veverițele roșcate, încearcă să-și conserve hrana prin îngroparea acesteia în pământ sau ascunderea ei în scorburile copacilor. Exemplarele tinere învață de la mamă care hrană este comestibilă. Pe măsură ce veverițele înaintează în vârstă acestea devin din ce în ce mai puțin dispuse să încerce alte tipuri de hrană. Cantitatea de hrană consumată zilnic variază în funcție de sezon. Cea mai multă hrană este consumată primăvara (cam 80 g zilnic), iar cea mai puțină este consumată iarna (cam 35 g pe zi).
 
 
Prădarea
 
Veverițele roșcate sunt foarte agile în copaci și sunt atente continuu la prezența prădătorilor. Acestea sunt prădate în principal de păsări mari de pradă și de mustelide. Puii de veveriță pot cădea pradă șerpilor care se cațără în copaci.
 
Rolul în ecosistem
 
Veverițele roșcate au un impact important asupra comunității forestiere deoarece acestea plantează semințe prin simplul fapt că le îngroapă în pământ și le uită acolo.
 
Conservare
 
În acest moment, specia nu este amenințată cu dispariția, deși în unele zone, populațiile de veverițe roșcate s-au diminuat dramatic.  În Regatul Unit, introducerea veveriței cenușii (Sciurus carolinensis) originare din America de Nord a dus la dispariția roșcatei de pe aproape întreg teritoriul britanic. Iar în Rusia, vânarea veverițelor pentru blană a decimat efectivele din anumite regiuni.
 
Sursa foto: Hepta.ro
 

Autor: Nicolae Hasegan

Citeşte şi:
0 Comentarii
mai multe life.ro
mai multe Ştiri / Evenimente
  • Un câine s-a întors acasă după patru ani în care nimeni n-a ştiut de el
    Un câine s-a întors acasă după patru ani în care nimeni n-a ştiut de el

    În 2013, Molly, un ciobănesc german din Carolina de Nord, a plecat de acasă împreună cu cel mai bun prieten al său, un căţel din curtea vecină.

    CITEŞTE
  • Un câine a salvat de la moarte zeci de nuntaşi în Nigeria. Ce a făcut când o femeie se pregătea să se arunce în aer
 
X
Citeste mai mult»
mai multe Anunţuri
  • Pedigree Teacup Maltese Puppies
    Pedigree Teacup Maltese Puppies

    Avem o grămadă frumoasă de pui maltezi. Calitate excelentă cu ochi mari negri. Sărut de Ch. Sammy și barajul este G-Champion, care este însoțit de mulți campioni în pedigree. Acum, luând un depozit pentru acești copii adorabili. Curente pe toate vaccinuri

    audreyprior3@gmail.com Postat la 14/06/2017 11:11
    Categoria: Oferte
  • DONEZ broasca testoasa

    Donez broasca testoasa in varsta de 4-5 ani. Este destul de mare ca si dimensiuni deja - cat o palma. Nu ii pot oferi conditiile necesare unui trai bun si sta mai mult singura. Nu ma pricep la acest tip de animal si mi-as dori sa o preia cineva care o poa

    mail.alexagombos@gmail.com Postat la 14/06/2017 11:11
    Categoria: Oferte
  • Pierdut caine lup negru
    Pierdut caine lup negru

    Pierdut caine lup negru,mascul, talie mare,varsta 8 ani,se afla sub tratament, zona Gara de Est - Obor, Sect.2, Bucuresti. Este microcipat. Data disparitiei 27.05.2017. Ofer recompensa! Tel.:0722.68.88.36 / 0752.17.79.19; email: dragosion1977@yahoo.com

    dragosion1977@yahoo.com Postat la 14/06/2017 11:11
    Categoria: Oferte
  • Pisoiasi Norocei nascuti pe 1 apr educati la litiera scumpi si jucausi
    Pisoiasi Norocei nascuti pe 1 apr educati la litiera scumpi si jucausi

    2 Puiuti de 2 luni, scumpi si dragastosi, ingrijiti si curatei crescuti in casa - Blackie si Costi, deparazitati, educati - invatati sa-si faca nevoile la litiera, pufosi si mancaciosi cauta un stapan/o stapana la fel de iubitoare si grijulie

    pavilic@yahoo.com Postat la 14/06/2017 11:11
    Categoria: Oferte
x
Aboneaza-te la newsletterul Zooland.ro