Lupul cu coamă (Chryso­cyon brachyu­rus) - vulpea cu picioare lungi

Lupul cu coamă este o apariție interesantă și puțin cunoscută publicului larg. Chiar și în sălbăticie, el evită contactul direct cu omul. Din punct de vedere taxonomic, este singurul reprezentant al genului Chrysocyon, iar cea mai apropiată rudă a sa este vulpea.

Lupul cu coamă este distribuit de la gura de vărsare a râului Parnaiba din nordestul Braziliei spre vest până la Pampas del Heath din Peru, la sud  până la Grande do Sul în Brazilia. În trecut, lupul cu coamă era distribuit și în regiuni ale Uruguayului și ale Argentinei, acum existând doar populații mici în aceste țări.

Lupul cu coamă trăiește pe pășuni, printre arbuști, zone mlăștinoase, la marginea pădurilor și în albiile râurilor.

Lupul cu coamă este un animal uimitor. Este cel mai mare candid din America de Sud și are o înălțime de până la 1 m. la nivelul umerilor. Blana acestuia este lungă, de culoare auriu – roscat. Lungimea capului împreuna cu a corpului variază între 125 și 132 cm, iar coada măsoara între 28 și 40 cm. Picioarele lungi ale lupului cu coamă îl ajută să vadă deasupra ierburilor înalte, iar culoarea lor trece gradual de la roșcat la negru către labe. Partea anterioară a coamei este formată din peri lungi de culoare neagră. Corpul este îngust, iar urechile sunt mari și purtate în sus. Dentitia lupului cu coamă denotă obiceiurile lui alimentare. Deoarece acest animal nu ucide sau nu mănâncă alte animale mari, carnasierii superiori nu sunt bine dezvoltați, incisivii superiori sunt destul de slabi, iar caninii sunt lungi și subțiri.

Lupul cu coamă - Reproducerea

Lupii cu coamă sunt animale monogame, dar atât masculii cât și femelele tind să trăiască separat,  excepție făcând sezonul de împerechere.

Se cunosc foarte puține lucruri despre tiparele reproductive ale lupilor cu coamă în sălbăticie. Femelele intră în călduri o singura dată pe an. Sezonul de împerechere la exemplarele din captivitate este cuprins între lunile octombrie și februarie în emisfera nordică și între lunile august și octombrie în America de Sud. Estrul durează o perioada cuprinsă între una și patru zile.

Perioada de gestație în captivitate este similară cu a altor canide și este de aproximativ 65 de zile. De obicei femelele fată între unu și cinci pui. A fost înregistrat și un numar record de șapte pui la o fătare. Puii cântăresc la naștere între 340 și 430 gr.  și se dezvoltă rapid. Ochii și urechile li se deschid la vârsta de aproximativ nouă zile. Puii de lup cu coamă vor începe să mănânce mâncare regurgitată la vârsta de aproximativ o lună.

Blana acestora își va schimba culoarea de la negru la roșcat până la 10 săptămâni și sunt alăptați de mama lor până la o vârstă de aproximativ 15 săptămâni. La vârsta de un an puii de lup cu coamă vor fi crescut la mărimea lor de adult, când vor atinge și maturitatea sexuală. În captivitate, lupii cu coamă traiesc aproximativ 15 ani. În libertate lupii cu coamă dau naștere puilor în cuiburi ascunse, iar mamele sunt rareori observate în prezența puilor.

Lupul cu coamă - Comportament

Lupii cu coamă sunt în principal animale nocturne, iar vârful lor de activitate este înregistrat la crepuscul. Studiile au arătat ca masculii sunt mai activi decât femelele. În timpul zilei,  aceste canide se odihnesc în tufiâuri și sunt rareori observate deplasându-se distanțe mici. Unitatea de bază socială a lupilor cu coamă este relația mascul–femela. Animalele au un teritoriu care măsoara aproximativ 27 km², dar rămân destul de independente unul față de celalalt. Aceștia vânează, călătoresc și se odihnesc singuri, dar vor fi împreună în perioada sezonului de împerechere. Granițele dintre teritorii sunt respectate cu strictețe, fără ca vecinii să treacă unul în teritoriul celuilalt. Teritoriile sunt marcate cu urină și cu materii fecale. Există masculi nomazi care frecventează marginile teritoriilor și vor ocupa acele teritorii în care lupii au murit sau au fost capturați.

În captivitate, perechile de sex opus se înțeleg mai bine decât perechile de același sex. Inițial, exemplarele se luptă, dar destul de repede vor stabili o ierarhie. În captivitate crește nivelul de socializare față de cel din libertate, lupii îngrijindu-se unul pe altul, mâncând și odihnindu-se împreună. De asemenea, în captivitate masculii arată într-o oarecare măsura responsabilitate paternală. Aceștia ajută femelele să hrănească și să apere puii. Pui născuți în captivitate stabilesc o ierarhie dominantă la vârsta de aproximativ o lună.

Lupul cu coamă - Alimentație

 Lupul cu coamă este omnivor. Acesta se hrănește cu armadillo, iepuri, rozătoare și alte animale mici, pește, păsări, ouă, reptile, gastropode și alte moluște terestre, insecte, fructe de sezon și alte materii vegetale. Fructele pe care aceștia le consumă sunt banane, guave și fructul unui plante înrudită cu roșia (Solanum ly­co­carpum), care este folositor împotriva unui parazit ce infestează rinichii lupului.

Lupii cu coamă mai mănâncă rădăcini și bulbi. Inițial, se credea că lupul cu coamă este carnivor convins, însă exemplarele captive hrănite doar cu materie animală au dezvoltat rapid calculi renali, semn că vegetalele dețin un loc important în dieta lor. De obicei, prada lupului cu coamă nu include animale domestice, dar se poate întampla ca ocazional acesta să prindă câte un miel sau câte un purceluș, precum și păsări de curte lăsate în libertate, creând astfel neplăceri fermierilor. Stilul de vânat al lupului cu coamă este asemănător cu cel al vulpii.

Autor: Iulia Albi