Koala (Phascolarctos cinereus)
Koala reprezinta unul dintre animalele emblema ale Australiei. Este o creatura mult mai surprinzatoare decat s-ar crede la prima vedere. Din pacate, conform unor studii recente, se preconizeaza ca aceasta specie va disparea in urmatorii 30 de ani. Mai multe despre acest magnific animal in cele ce urmeaza.
Nume
In limba nativilor aborigeni “koala” inseamna (cel ce)”nu bea”. Asta deoarece, micutii Koala se hidrateaza aproape exclusiv cu apa procurata din frunzele de eucalipt.
Numele stiintific Phascolarctos cinereus, este format din urmatoarele cuvinte de origine greaca: phaskolos care inseamna “punga” si arktos, care inseamna “urs”. Cinereus provine din latina si inseamna “cenusiu”.
Este sau nu urs?!
Koala este numit in mod eronat ”urs koala”. Singura legatura cu marile mamifere este faptul ca aduce foarte mult cu un ursulet de plus, cu urechile-i rotunde, corpul mic si indesat si figura simpatica.
Koala este un mamifer marsupial, ca multe alte specii de pe teritoriul australian.
Cea mai apropiata ruda a koala este wombatul, un alt mamifer marsupial din Australia.
Istoric
Koala este singurul reprezentant in viata al familiei Phascolarctidae. Fosile descoperite ale unor stramosi ai Koala dateaza de 25-40 de milioane de ani. Acum 40000 de ani, traiau Koala uriasi.
In 1798 John Price, este primul european ce descrie aceasta specie. In 1816, Koala isi primeste numele stiintific dupa care este cunoscut azi.
Colonistii europeni au vazut in koala o excelenta sursa de venituri. Blana acestuia, moale si placuta la atingere, avea sa il aduca in pragul extinctiei. La inceputul secolului XX, milioane de animale au fost vanate. In regiunile sudice, aproape ca a fost exterminat. Saracia si foametea din 1926- 1928, a facut ca alte 600.000 de animale sa cada prada vanatorii in 1927, intr-o singura luna de sezon deschis la vanatoare.
In prezent, populatia de koala numara aproximativ 100.000 de exemplare. Specia este protejata de Guvernul Australian, dar si de catre cel american. Este interzisa detinerea ei ca animal de companie sau in captivitate, cu exceptia organizatiilor pentru protectia koala.
Habitat si origine
Koala traieste doar pe coasta de est a Australiei, din Queesland, trecand prin New South Wales si pana in Victoria. Din nefericire pentru Koala, aceste regiuni sunt si cele mai intens populate de catre om din tara, fapt ce pune in mare pericol habitatul natural al animalului. Micutii Koala mai pot fi intalniti si pe cateva insule limitrofe coastei estice. Lipseste in vestul continentului sau in Tasmania.
Habitatul lui Koala este strans legat de padurile de eucalipt, principala sa sursa de hrana. Koala nu traieste si in jungla. Calitatea habitatului depinde de numarul de koala prezenti (un koala este atras de alti koala), precum si de densitatea copacilor comestibili.
Defrisarile si dezvoltarea imobiliara pun in mare pericol koala in prezent. Koala au nevoie sa calatoreasca de pe un teritoriu spre altul pentru a se imperechea si hrani. Inchiderea coridoarelor, face ca populatiile sa ramana izolate, in pericol de consagvinizare acuta si disparitia sursei de hrana.
Varietati
Koala din cele 3 mari zone (Queensland, New South Wales si Victoria) difera sensibil intre ei. Koala victorian, din sud, fiind mai aproape de zonele friguroase este mai mare (~12 kg) si are blana mai lunga si mai densa. Koala din regiunile tropicale si sub tropicale ale Queensland sunt de talie mica (~6 kg) si au parul foarte scurt. Ba mai mult, koala din diferitele regiuni au alte preferinte cand vine vorba de speciiile de eucalipt pe care le consuma. Unui koala mutat din nord in sud ii va fi foarte greu sa se adapteze noi surse de hrana.
Descriere
Koala se aseamana mult cu wombatul, diferentele fiind date de adaptarea la mediul arboricol.
Koala au blana matasoasa si deasa, de culoare gri-cenusiu, mai deschisa pe regiunile inferioare ale corpului. Au pete albe pe burta, piept si obraji. Urechile sunt mari si rotunde, cu fir de par mai lungi, de culoare alba. Capul este mare, marcat in special de nasul negru imens. Membrele au cinci degete ce se termina cu gheare puternice, adaptate pentru catarat. Koala au degete opozante, la fel ca primatele, ceea ce inseamna ca pot apuca lucruri. Koala este singurul mamifer (exceptand primatele) ce prezinta amprentte digitale, foarte asemanatoare cu cele umane. Coada este mica, ascunsa in blana pufoasa.
Un koala poate masura intre 60 si 90 de cm. greutatea poate varia in functie de regiunea din care provine exemplarul: in nord koala cantaresc intre 5 si 7 kg, iar in sud intre 10 si 14 kg.
Speranta de viata este de pana la 19 ani. Cu toate acestea foarte rar masculii depasesc 10 ani. Leziunile capatate in lupte le sunt fatale inainte de a implini aceasta varsta. Femelele traiesc mai mult, insa din pacate pentru specie, femelele batrane se inmultesc foate rar.
Dieta
Din cele 600 de specii de eucalipt, koala consuma doar vreo 20. Koala sunt printre putinele animale care pot manca aceste frunze extrem de toxice pentru restul vietuitoarelor. Frunzele de eucalipt au valoare nutritiva scazut, fapt ce face ca organismul unu koala sa fie prefect adaptat unui astfel de tip de dieta. Ritmul metabolic este lent, de aceea si animalul este destul de incet in miscari: koala este echivalentul australian ale lenesului din America de Sud. O alta adaptare este cecumul (parte a intestinului gros) lung de pana la 2 m si inchis la un capat. Hrana bogata in fibre stationeaza mult in aceasta formatiune anatomica, unde fermenteaza abundent pentru ca organismul sa sustraga toti nutrientii disponibili. Enzimele din sucurile digestive sunt special formulate pentru a anihila toxinele din frunzele de eucalipt.
Koala consuma aproximativ 500 de grame de frunze pe zi. Mirosul este foarte bine dezvoltat, pentru ca animalul sa poate recunoaste care frunze sunt comestibile si care nu. Animalul culege frunzele cu degetele opozante si le mesteca cu dentitia special adaptata acestui regim.
La fel cum o pasune poate hrani un anumit numar de oi, la fel si o padure de eucalipt poate furniza hrana numai unui anume numar de koala. De aceea migratia spre alte teritorii este foarte importanta.
Koala isi marcheaza copacii, pentru ca niciun alt animal sa nu ii ocupe sursa de hrana. Chiar daca animalul moare, ceilalti koala nu indraznesc sa se urce in copacii lui, pana cand mirosul nu a disparut.
Koala primesc 90% din necesarul de apa din frunzele de eucalipt (acestea sunt compuse din 50% apa). Foarte rar animalul coboara pe sol pentru a se hidrata.
Deoarece dieta este foarte saraca, fara vreun adaos de lipide, koala nu prezinta strat protector de grasime. Blana densa este singurul mediu izolator. Vara koala se racoresc prin accelerarea respiratiei, eliberarea de caldura facandu-se doar la nivelul cailor aeriene superioare.
Comportament
Dupa cum spuneam, koala au un ritm metabolic lent, fapt ce face ca fiecare picatura de energie sa fie economisita. In consecinta, koala sunt animale lente si lenese. Hrana saraca este compensata cu perioade lungi de somn. Un koala adult doarme in jur de 16 ore pe zi, plus ca 4 ore de lenevit atunci cand e treaz.
Ei se hranesc in special seara si noaptea. Cand nu se hranesc se odihnesc intre bifurcatiile copacilor. Coboara pe sol doar atunci cand se muta dintr-un copac intr-altul. Pe sol sunt foarte stangaci in miscari, au un mers caraghios si lent. Totusi daca sunt amenintati o zbughesc la fuga.
Un koala este extrem de vulnerabil cand se afla pe sol. Este momentul in care cade prada cainilor dingo sau vulpilor. De asemenea, multi koala sunt ucisi de catre traficul rutier (aproximativ 4000 in fiecare an).
Desi le place sa traiasca in comunitati, koala sunt animale solitare. Isi respecta unul altuia teritoriul si nu se viziteaza reciproc, decat atunci cand se imperecheaza. Masculii pot fi foarte agresivi, se lovesc cu membrele posterioare si se musca. De cele mai multe ori conflictele sunt rezolvate prin intimidari sonore. Desi sunt in genere silentiosi, koala comunica printr-o serie de urlete, grohaituri sau tipete. Tipetele masculilor din perioada de imperechere pot fi auzite de la mare distanta.
Sunt foarte timizi in prezenta omului si se streseaza usor daca sunt manipulati.
Reproducere
Femela koala atinge maturitatea sexuala la 2-3 ani, iar masculul la 3-4 ani.
Koala se inmultesc o data pe an. Perioada imperecherilor tine din decembrie pana in martie (perioada verii in emisfera sudica).
O femela da nastere unui singur pui, gestatiile gemelare fiind extrem de rare. Gestatia dureaza 35 de zile.
Puiul se naste golas, fara urechi si fara ochi, masurand aproximativ 2 cm. Din regiunea genitala a mamei, el porneste calatoria spre marsupiu, unde se va dezvolta in urmatoarele 6 luni. Micutul nu este ajutat de mama, ci se ghideaza dupa miros si un instinct innasut, ajutandu-se de membrele posterioare puternice si de gheare. Odata ajuns in marsupiu el se va aseza la unul dintre cele doua mameloane, de unde se va hrani cu lapte. Marsupiul prezinta muschi care impiedica puiul din a scapa afara. In urmatoarele 6 luni puiul ii vor creste urechi, ochi si blana.
Dupa aceasta perioada puiul va scoate capul afara din marsupiu pentru a interactiona cu lumea inconjuratoare. Urmeaza a fi intarcat. Insa pana sa soseasca acest moment el este pregatit pentru dieta cu eucalipt. Mama produce in cecum niste formatiuni asemanatoare cu excrementele numite “pap”. Acestea au rolul de a furniza puiul bacteriile necesare descopunerii frunzelor de eucalipt, astfel ca atunci cand el se va hrani singur, organismul sa poate face fata noului tip de dieta.
Pana la varsta de 1 an, puiul va sta in compania mamei si se va hrani atat cu lapte cat si cu frunze. Este puratat de mama in spinare si i se permite sa exploreze imprejurimile. La 1 an de zile este intarcat. Daca mama nu se reproduce in anul ce urmeaza, puiul va putea ramane in continuare in compania ei, avand astfel sanse mai mari de supravietuire.
Surse foto: 1, 2, 3
Nicolae Hasegan
ZooLand.ro
Nume
In limba nativilor aborigeni “koala” inseamna (cel ce)”nu bea”. Asta deoarece, micutii Koala se hidrateaza aproape exclusiv cu apa procurata din frunzele de eucalipt.
Numele stiintific Phascolarctos cinereus, este format din urmatoarele cuvinte de origine greaca: phaskolos care inseamna “punga” si arktos, care inseamna “urs”. Cinereus provine din latina si inseamna “cenusiu”.
Este sau nu urs?!
Koala este numit in mod eronat ”urs koala”. Singura legatura cu marile mamifere este faptul ca aduce foarte mult cu un ursulet de plus, cu urechile-i rotunde, corpul mic si indesat si figura simpatica.
Koala este un mamifer marsupial, ca multe alte specii de pe teritoriul australian.
Cea mai apropiata ruda a koala este wombatul, un alt mamifer marsupial din Australia.
Istoric
Koala este singurul reprezentant in viata al familiei Phascolarctidae. Fosile descoperite ale unor stramosi ai Koala dateaza de 25-40 de milioane de ani. Acum 40000 de ani, traiau Koala uriasi.
In 1798 John Price, este primul european ce descrie aceasta specie. In 1816, Koala isi primeste numele stiintific dupa care este cunoscut azi.
Colonistii europeni au vazut in koala o excelenta sursa de venituri. Blana acestuia, moale si placuta la atingere, avea sa il aduca in pragul extinctiei. La inceputul secolului XX, milioane de animale au fost vanate. In regiunile sudice, aproape ca a fost exterminat. Saracia si foametea din 1926- 1928, a facut ca alte 600.000 de animale sa cada prada vanatorii in 1927, intr-o singura luna de sezon deschis la vanatoare.
In prezent, populatia de koala numara aproximativ 100.000 de exemplare. Specia este protejata de Guvernul Australian, dar si de catre cel american. Este interzisa detinerea ei ca animal de companie sau in captivitate, cu exceptia organizatiilor pentru protectia koala.
Habitat si origine
Koala traieste doar pe coasta de est a Australiei, din Queesland, trecand prin New South Wales si pana in Victoria. Din nefericire pentru Koala, aceste regiuni sunt si cele mai intens populate de catre om din tara, fapt ce pune in mare pericol habitatul natural al animalului. Micutii Koala mai pot fi intalniti si pe cateva insule limitrofe coastei estice. Lipseste in vestul continentului sau in Tasmania.
Habitatul lui Koala este strans legat de padurile de eucalipt, principala sa sursa de hrana. Koala nu traieste si in jungla. Calitatea habitatului depinde de numarul de koala prezenti (un koala este atras de alti koala), precum si de densitatea copacilor comestibili.
Defrisarile si dezvoltarea imobiliara pun in mare pericol koala in prezent. Koala au nevoie sa calatoreasca de pe un teritoriu spre altul pentru a se imperechea si hrani. Inchiderea coridoarelor, face ca populatiile sa ramana izolate, in pericol de consagvinizare acuta si disparitia sursei de hrana.
VarietatiKoala din cele 3 mari zone (Queensland, New South Wales si Victoria) difera sensibil intre ei. Koala victorian, din sud, fiind mai aproape de zonele friguroase este mai mare (~12 kg) si are blana mai lunga si mai densa. Koala din regiunile tropicale si sub tropicale ale Queensland sunt de talie mica (~6 kg) si au parul foarte scurt. Ba mai mult, koala din diferitele regiuni au alte preferinte cand vine vorba de speciiile de eucalipt pe care le consuma. Unui koala mutat din nord in sud ii va fi foarte greu sa se adapteze noi surse de hrana.
Descriere
Koala se aseamana mult cu wombatul, diferentele fiind date de adaptarea la mediul arboricol.
Koala au blana matasoasa si deasa, de culoare gri-cenusiu, mai deschisa pe regiunile inferioare ale corpului. Au pete albe pe burta, piept si obraji. Urechile sunt mari si rotunde, cu fir de par mai lungi, de culoare alba. Capul este mare, marcat in special de nasul negru imens. Membrele au cinci degete ce se termina cu gheare puternice, adaptate pentru catarat. Koala au degete opozante, la fel ca primatele, ceea ce inseamna ca pot apuca lucruri. Koala este singurul mamifer (exceptand primatele) ce prezinta amprentte digitale, foarte asemanatoare cu cele umane. Coada este mica, ascunsa in blana pufoasa.
Un koala poate masura intre 60 si 90 de cm. greutatea poate varia in functie de regiunea din care provine exemplarul: in nord koala cantaresc intre 5 si 7 kg, iar in sud intre 10 si 14 kg.
Speranta de viata este de pana la 19 ani. Cu toate acestea foarte rar masculii depasesc 10 ani. Leziunile capatate in lupte le sunt fatale inainte de a implini aceasta varsta. Femelele traiesc mai mult, insa din pacate pentru specie, femelele batrane se inmultesc foate rar.
Dieta
Din cele 600 de specii de eucalipt, koala consuma doar vreo 20. Koala sunt printre putinele animale care pot manca aceste frunze extrem de toxice pentru restul vietuitoarelor. Frunzele de eucalipt au valoare nutritiva scazut, fapt ce face ca organismul unu koala sa fie prefect adaptat unui astfel de tip de dieta. Ritmul metabolic este lent, de aceea si animalul este destul de incet in miscari: koala este echivalentul australian ale lenesului din America de Sud. O alta adaptare este cecumul (parte a intestinului gros) lung de pana la 2 m si inchis la un capat. Hrana bogata in fibre stationeaza mult in aceasta formatiune anatomica, unde fermenteaza abundent pentru ca organismul sa sustraga toti nutrientii disponibili. Enzimele din sucurile digestive sunt special formulate pentru a anihila toxinele din frunzele de eucalipt.
Koala consuma aproximativ 500 de grame de frunze pe zi. Mirosul este foarte bine dezvoltat, pentru ca animalul sa poate recunoaste care frunze sunt comestibile si care nu. Animalul culege frunzele cu degetele opozante si le mesteca cu dentitia special adaptata acestui regim.
La fel cum o pasune poate hrani un anumit numar de oi, la fel si o padure de eucalipt poate furniza hrana numai unui anume numar de koala. De aceea migratia spre alte teritorii este foarte importanta.
Koala isi marcheaza copacii, pentru ca niciun alt animal sa nu ii ocupe sursa de hrana. Chiar daca animalul moare, ceilalti koala nu indraznesc sa se urce in copacii lui, pana cand mirosul nu a disparut.
Koala primesc 90% din necesarul de apa din frunzele de eucalipt (acestea sunt compuse din 50% apa). Foarte rar animalul coboara pe sol pentru a se hidrata.
Deoarece dieta este foarte saraca, fara vreun adaos de lipide, koala nu prezinta strat protector de grasime. Blana densa este singurul mediu izolator. Vara koala se racoresc prin accelerarea respiratiei, eliberarea de caldura facandu-se doar la nivelul cailor aeriene superioare.
Comportament
Dupa cum spuneam, koala au un ritm metabolic lent, fapt ce face ca fiecare picatura de energie sa fie economisita. In consecinta, koala sunt animale lente si lenese. Hrana saraca este compensata cu perioade lungi de somn. Un koala adult doarme in jur de 16 ore pe zi, plus ca 4 ore de lenevit atunci cand e treaz.
Ei se hranesc in special seara si noaptea. Cand nu se hranesc se odihnesc intre bifurcatiile copacilor. Coboara pe sol doar atunci cand se muta dintr-un copac intr-altul. Pe sol sunt foarte stangaci in miscari, au un mers caraghios si lent. Totusi daca sunt amenintati o zbughesc la fuga.
Un koala este extrem de vulnerabil cand se afla pe sol. Este momentul in care cade prada cainilor dingo sau vulpilor. De asemenea, multi koala sunt ucisi de catre traficul rutier (aproximativ 4000 in fiecare an).
Desi le place sa traiasca in comunitati, koala sunt animale solitare. Isi respecta unul altuia teritoriul si nu se viziteaza reciproc, decat atunci cand se imperecheaza. Masculii pot fi foarte agresivi, se lovesc cu membrele posterioare si se musca. De cele mai multe ori conflictele sunt rezolvate prin intimidari sonore. Desi sunt in genere silentiosi, koala comunica printr-o serie de urlete, grohaituri sau tipete. Tipetele masculilor din perioada de imperechere pot fi auzite de la mare distanta.
Sunt foarte timizi in prezenta omului si se streseaza usor daca sunt manipulati.
Reproducere
Femela koala atinge maturitatea sexuala la 2-3 ani, iar masculul la 3-4 ani.
Koala se inmultesc o data pe an. Perioada imperecherilor tine din decembrie pana in martie (perioada verii in emisfera sudica).
O femela da nastere unui singur pui, gestatiile gemelare fiind extrem de rare. Gestatia dureaza 35 de zile.
Puiul se naste golas, fara urechi si fara ochi, masurand aproximativ 2 cm. Din regiunea genitala a mamei, el porneste calatoria spre marsupiu, unde se va dezvolta in urmatoarele 6 luni. Micutul nu este ajutat de mama, ci se ghideaza dupa miros si un instinct innasut, ajutandu-se de membrele posterioare puternice si de gheare. Odata ajuns in marsupiu el se va aseza la unul dintre cele doua mameloane, de unde se va hrani cu lapte. Marsupiul prezinta muschi care impiedica puiul din a scapa afara. In urmatoarele 6 luni puiul ii vor creste urechi, ochi si blana.
Dupa aceasta perioada puiul va scoate capul afara din marsupiu pentru a interactiona cu lumea inconjuratoare. Urmeaza a fi intarcat. Insa pana sa soseasca acest moment el este pregatit pentru dieta cu eucalipt. Mama produce in cecum niste formatiuni asemanatoare cu excrementele numite “pap”. Acestea au rolul de a furniza puiul bacteriile necesare descopunerii frunzelor de eucalipt, astfel ca atunci cand el se va hrani singur, organismul sa poate face fata noului tip de dieta.Pana la varsta de 1 an, puiul va sta in compania mamei si se va hrani atat cu lapte cat si cu frunze. Este puratat de mama in spinare si i se permite sa exploreze imprejurimile. La 1 an de zile este intarcat. Daca mama nu se reproduce in anul ce urmeaza, puiul va putea ramane in continuare in compania ei, avand astfel sanse mai mari de supravietuire.
Surse foto: 1, 2, 3
Nicolae Hasegan
ZooLand.ro
)
Citeşte şi:
-
20 de poveşti emoţionante care vă vor schimba percepţia despre animale – Partea a II-aFoarte mulţi dintre noi au impresia că animalele sunt superficiale, incapabile de iubire şi de sentimente profunde, specifice aparent doar...
CITEŞTE mai mult -
20 de poveşti emoţionante care vă vor schimba total percepţia despre animale - Partea IFoarte mulţi oameni cred că animalele sunt superficiale, incapabile de iubire şi de sentimente profunde, specifice aparent doar oamenilor....
CITEŞTE mai mult
0 Comentarii
mai multe
life.ro
mai multe
Ştiri / Evenimente
-
Un câine s-a întors acasă după patru ani în care nimeni n-a ştiut de elÎn 2013, Molly, un ciobănesc german din Carolina de Nord, a plecat de acasă împreună cu cel mai bun prieten al său, un căţel din curtea vecină.
CITEŞTE -
Un câine a salvat de la moarte zeci de nuntaşi în Nigeria. Ce a făcut când o femeie se pregătea să se arunce în aerUn câine din Nigeria a salvat vieţile a zeci de oameni care se aflau la o nuntă.
CITEŞTE -
- Tweets by @zoolandro
-
-0t.jpg)
Pedigree Teacup Maltese PuppiesAvem o grămadă frumoasă de pui maltezi. Calitate excelentă cu ochi mari negri. Sărut de Ch. Sammy și barajul este G-Champion, care este însoțit de mulți campioni în pedigree. Acum, luând un depozit pentru acești copii adorabili. Curente pe toate vaccinuri
audreyprior3@gmail.com Postat la 14/06/2017 11:11
Categoria: Oferte -
DONEZ broasca testoasa
Donez broasca testoasa in varsta de 4-5 ani. Este destul de mare ca si dimensiuni deja - cat o palma. Nu ii pot oferi conditiile necesare unui trai bun si sta mai mult singura. Nu ma pricep la acest tip de animal si mi-as dori sa o preia cineva care o poa
mail.alexagombos@gmail.com Postat la 14/06/2017 11:11
Categoria: Oferte -
Pierdut caine lup negruPierdut caine lup negru,mascul, talie mare,varsta 8 ani,se afla sub tratament, zona Gara de Est - Obor, Sect.2, Bucuresti. Este microcipat. Data disparitiei 27.05.2017. Ofer recompensa! Tel.:0722.68.88.36 / 0752.17.79.19; email: dragosion1977@yahoo.com
dragosion1977@yahoo.com Postat la 14/06/2017 11:11
Categoria: Oferte -
Pisoiasi Norocei nascuti pe 1 apr educati la litiera scumpi si jucausi2 Puiuti de 2 luni, scumpi si dragastosi, ingrijiti si curatei crescuti in casa - Blackie si Costi, deparazitati, educati - invatati sa-si faca nevoile la litiera, pufosi si mancaciosi cauta un stapan/o stapana la fel de iubitoare si grijulie
pavilic@yahoo.com Postat la 14/06/2017 11:11
Categoria: Oferte