Cum de este limba broaştelor atât de eficiente la vânat

Puterea remarcabilă a limbii broaştelor de a vânza prăzi mari, precum şobolanii, sau prăzi cu o formă ciudată – tarantule, a stârnit interesul oamenilor de ştiinţă, făcându-i să îşi dorească să afle cât mai multe despre această curiozitate.

Aşa au aflat că există există o combinaţie de factori care duce la vânarea prăzii cu ajutorul limbii. Elemente principale sunt reprezentate de salivă şi de ţesutul moale al limbii.

Prima analiza detaliată a caracterului lipicios a salivei broaştelor arată că fluidul poate trece rapid de la cleios la o consistenţă mai densă, conform lui Alexis Noel, cercetător la Georgia Tech din Atlanta. Aceste schimbări au loc în diversele faze ale unui singur atac şi dau rezultate foarte bune şi pentru că limba în sine este foarte moale.

Interesul lui Noel a fost stârnit în urma filmuleţelor de pe internet, unde broaştele puteau prinde aproape orice vietate, în limita unor dimensiuni, de la vietăţi cu blană, cu păr sau alunecoase, cu o viteză a atacului de 5 ori mai mare decât un clipit al omului.

Şi pentru că ţesătura limbii broaştei este extrem de fină, mai fină decât creierul unui om, care este mai fin decât o bezea, oamenii de ştiinţă au spus că pare imposibil pentru o broască să prindă prăzi mai mari, cu ajutorul limbii. Dar s-a observat că, atunci când limba este scoasă din gură pentru a prinde prada, ea se mulează pe vietate, având astfel o suprafaţă mai mare de prindere.

În plus, broaştele nu au glande salivare în cavitatea bucală, ci limba produce saliva. Pentru a testa caracterul lipicios al salivei, Noel a preluat mostre de salivă de pe limbile broaştelor. A aflat că saliva trece de la o consistenţă mai densă la una mai subţire atunci când atinge prada, cu scopul de a se mula mai uşor pe suprafaţa neregulată a victimei. La întoarcere, saliva devine din nou mai densă, pentru a oferi forţă suplimentară prizei.

Această proprietate a salivei ar putea pierde prada, dacă ar acţiona singură. Dar broasca se mai bazează în atacul ei şi pe flexibilitatea limbii. Odată în gură, priza devine mai relaxată, pentru a permite broaştei să înghită prada. Iar ea se mai foloseşte şi de globii ocular, pentru a înghiţi prada. Globii oculari „se desumflă”, afundându-se în craniu şi împingând mâncarea pe gât.

Noel şi colegii săi au publicat acest studiu la 1 februarie în Journal of the Royal Society Interface.

Sursa: Science News


 

Autor: Iulia Albi