Junie este o pisică specială în vârstă de 5 ani, cu ochii săi verzi strălucitori care par să îi reflecte curiozitatea și personalitatea aparte. Ca multe feline, are o preferință clară pentru ton, iar în ceea ce privește încrederea, este selectivă și precaută, oferind afecțiune doar celor care îi câștigă respectul. Când vrea atenție, nu ezită să își facă auzită prezența printr-un miaunat puternic și insistent. Junie nu este o pisică obișnuită: ea „schiază” pe podea Cu toate acestea, Junie nu este o pisică obișnuită. Spre deosebire de celelalte pisici care merg sau aleargă, Junie a dezvoltat o mișcare unică: ea „schiază” pe podea. Această abilitate se datorează unei particularități anatomice rare — ambele sale lăbuțe din față se îndoaie spre interior la nivelul încheieturilor, cu labele orientate în sus, ca niște mici schiuri. Inițial, mama lui Junie, Emily — care a dorit să-i păstreze anonimatul numelui de familie — s-a temut că această poziție ciudată ar putea cauza disconfort sau durere pisicii. Cu toate acestea, veterinarul i-a confirmat că Junie nu simte niciun fel de durere sau disconfort din această cauză. Cei care au avut norocul să o vadă pe Junie în acțiune pot confirma cât de impresionant este să o urmărești alunecând grațios pe podea, de parcă ar pluti pe o suprafață acoperită cu zăpadă proaspătă. „Ea a început să își folosească lăbuțele în acest mod de una singură,” povestește Emily pentru The Dodo. „A fost, fără îndoială, cel mai adorabil și amuzant lucru pe care l-am văzut vreodată.” Emily nu era pregătită să adopte o pisică atunci când Junie a apărut în viața ei. De fapt, nu plănuia să ia un nou animal de companie, încă îndurerată după pierderea recentă a câinelui lor. Citește și: Ce faci dacă te întâlnești cu un urs? Ghid complet pentru turiști Junie fusese abandonată… dar Emily a salvat-o Totuși, un prieten comun a insistat să o cunoască pe Junie, pe atunci o pisică plasată temporar în grijă asistentei maternale. Junie fusese abandonată de familia anterioară și nu se împăca bine cu celelalte pisici din casă. Întâlnirea dintre Emily și Junie a fost una emoționantă — „Am plâns când am văzut-o prima dată,” își amintește Emily. „Mi se părea incredibilă, de parcă era desprinsă dintr-un vis.” Această primă întâlnire s-a desfășurat într-un apartament cu mochetă, iar Emily a fost captivată imediat de felul în care Junie se mișca cu acele încheieturi neobișnuite. Știa că nu putea să o lase în urmă. Astfel, Junie a fost adusă acasă, iar dragostea a fost imediată și reciprocă. Abia acasă au descoperit însă adevărata „abilitate” a lui Junie — modul în care ea „schiază” efectiv. „Prima dată când am văzut-o făcând un alunec complet, amplu, pe podeaua noastră din lemn, am rămas fără cuvinte,” povestește Emily. „Știam că suprafața din lemn de esență tare ar facilita alunecarea, dar nu mă așteptam să arate atât de natural și de amuzant.” Schiatul pare să fie pentru Junie ceva absolut firesc, atât de natural încât Emily, stăpâna ei, nu poate să nu se întrebe dacă, undeva pe parcurs, cineva i-a arătat cum să facă asta. „Aceasta este partea care pur și simplu îmi rupe inima,” mărturisește Emily. „Sper din tot sufletul că cineva i-a arătat ce înseamnă să fii iubit, pentru că nu știm nimic despre primii ei ani de viață.” Oasele și ligamentele lui Junie sunt sănătoase și nu simte durere Viața lui Junie înainte să ajungă în grija celor de la Northwest Animal Companions Rescue rămâne un adevărat mister. Tot ce s-a putut afla până acum este că lăbuțele sale neobișnuite nu sunt consecința vreunui accident sau vreo rană suferită în trecut. Veterinarii care au examinat-o au pus diagnosticul de deformare bilaterală a membrelor anterioare, explicându-i lui Emily că oasele și ligamentele lui Junie sunt sănătoase și intacte. Astfel, au emis ipoteza că această particularitate s-ar putea datora unei probleme neurologice, și nu unor leziuni fizice. Junie, cu firea ei impertinentă și curajoasă, pare complet indiferentă față de diferența vizibilă a lăbuțelor ei. Nu o împiedică deloc să sară cu agilitate pe patul lui Emily sau pe masa din bucătărie, iar momentele petrecute pe balcon și joaca cu diversele jucării demonstrează că se bucură de o viață activă, ca orice altă pisică. „Mă uimește mereu cât de independentă și capabilă este,” spune Emily cu admirație. „Îmi place să o surprind în momente când face ceva ce nu te-ai aștepta să poată, și de fiecare dată mă face să zâmbesc.” Foto: thedodo.com